Articole scrise de Doina Ruști
Pagina 4
Un cuvânt cu potenţial narativ este pitic, cu toată familia lui numeroasă, care presupune micşorarea din varii motiv. A te piti de frică, făcut chitic, până a te pitula în glumă, a te face pitulice şi aşa mai departe.
Opinii
15 mart. 2022
Berceni - iată un cuvânt pe care l-am auzit recent, vorbind cu Ligia Pârvulescu. Ea s-a născut în cartierul Berceni. Şi din una în alta, am aflat că circulă o istorie despre numele cartierului, pe cât de încetăţenită, pe atât de amuzantă, din punctul...
Opinii
08 mart. 2022
Pregătisem o istorioară, ca de obicei, dar cum vremurile sunt pline de arme, pun aici un fragment pe această temă, extras din romanul Zogru (2007), care zilele astea iese de sub tipar la Marsilia - în semn de solidaritate cu cei care suferă.
Opinii
01 mart. 2022
În mijlocul Epocii Fanariote, pe la 1769-70, Bucureştiul s-a aflat sub ruşi. Trupe una, după alta, bărbaţi cheflii, unii franţuziţi, alţii doar puşi pe distracţii, au năvălit în Ţările Române. E vorba despre Războiul ruso-turc (1768-1774), pe vremea ...
Opinii
22 feb. 2022
Intrat în argoul anilor 80, cuvântul „ţol- ţoale” cu toată familia, a avut parte de o glorie categorică. Îmbrăcat la ţol festiv însemna în haine oficiale, iar înţolit era cineva cu bani şi surse în străinătate.
Opinii
15 feb. 2022
Dintre cuvintele rezistente la tăvăleală face parte si geamantan. Intrat în română cândva prin secolul 17, vine din greacă (tzamandani), preluat în turcă în forma uşor adaptată - camadan -, a adus cu el şi obiectul, o ladă mică, de voiaj, cu mâner şi...
Opinii
08 feb. 2022
Ah ce plăcut e să te întâlneşti cu lumea şi să sporovoieşti, să trăncăneşti să stai la taifas pur şi simplu! E atât de plăcut încât sunt şi multe cuvinte pentru acţiunea aceasta.
Opinii
01 feb. 2022
Astăzi fac o mărturisire, vă scriu o epistolă vouă, celor care mi-aţi citit blogul, dar şi celor care mi-au scris.
Opinii
25 ian. 2022
Mai întâi a fost „fugar”, venit din latină, impus prin uz, extins pe scară largă, ca om fără ţară, fără trib, hărţuit, urmărit, izgonit, străin oriunde s-ar fi dus. În afara legii.
Opinii
18 ian. 2022
Natantol, natantoală, natantoli - iată un adjectiv plin de ponoase, pe care dicţionarele îl dau fără origini. Apărut din neant, ca un balon de săpun, ceva fragil, imprecis, trecător. Totuşi are şi el o istorie, care merită detaliată....
Opinii
11 ian. 2022
Cuvântul „zână”, via Pârvan, Eliade etc, ar veni de la zeiţa Diana, al cărei cult se întinsese prin pădurile fostei Dacii. Ritualuri, dezmăţuri mistice, întâlniri nocturne şi dansuri macabre. Cam asta făceau adepţii Dianei, devenită Sancta Diana - Sâ...
Opinii
04 ian. 2022
Rădăcinile sărbătorilor de iarnă, în special ale Crăciunului, se duc în timpuri precreştine şi se leagă de venirea anotimpului rece şi de solstiţiul de iarnă, ca barieră, dincolo de care ziua începe să crească. Tocmai de aceea, este o sărbătoare a So...
Opinii
28 dec. 2021
Cuvântul ciudat vine din slavă şi e intrat în limba noastră în primul rând prin textele religioase, scrise în slavonă, dar nu numai. Ciudă însemna la origini minune, dar şi mirare, desemnând ceva care te lasă cu gura căscată de uluire.
Opinii
21 dec. 2021
Secolul 18 a fost al eşarfelor. Atât bărbaţii cât şi femeile le purtau înfăşurate în jurul capului, împletite în păr, legate în varii feluri ori prinse în agrafe, cu o neglijenţă aproape tehnică. Existau şi agrafe speciale, în formă de funde, discuri...
Opinii
14 dec. 2021
E ştiut faptul că acest personaj mitologic are o viaţă grea, transformându-se periodic din om normal în fiară sângeroasă, uneori în lup, alteori în hybrid, cel mai adesea în basmele noastre având cap de viţel roşu şi corp de om sau de felină. Viaţa l...
Opinii
07 dec. 2021
În linia lui brânză, viezure, strugure şi a altor cuvinte din substrat, se înscrie şi spân. Originea lui se pierde în vechea Europă, mai precis în greacă (spanos), dar cu răspândire şi în alte limbi vechi, ca albaneza sau limbile slave.
Opinii
30 nov. 2021
Tilu Băjescu a trăit în Bucureşti pe la finele secolului al 18-lea. Era preocupat de elixire şi citind câte ceva despre el, l-am făcut personaj în romanul Manuscrisul fanariot....
Opinii
23 nov. 2021
Marghiol este un cuvânt cu istorie şi cu oarecare caracter. Venit din grecescul marghiolos, de unde s-a răspândit în limbile neolatine (mariole), însemna iniţial aventurier, fluşturatic, apoi manipulator, seducător şi chiar viclean....
Opinii
16 nov. 2021
Cuvintele astea le voi evoca în amintirea lui Gligore calemgiul, un tip care mi-a stârnit interesul pentru că era foarte interesat de desene şi de texte criptice, găsite prin hârţogăria care-i trecea prin mână.
Opinii
09 nov. 2021
Îmi plac cuvintele. Sunt ca nişte conserve în care se păstrează părţile cele mai interesante ale istoriei. Întotdeauna am citit Dicţionarul lui Şăineanu ca pe un roman şi-am devorat glosarele cărţilor vechi. Dar nu doar cuvintele din dicţionar mă pas...
Opinii
03 nov. 2021
Verbul a înfiera a rămas legat de epoca stalinistă, când diverşi omeni ieşeau la balcon, ca să batjocorească pe cineva. În toate timpurile gloria a însemnat să-i calci pe alţii în picioare, iar lucrul ăsta a fost mereu posibil, prin tupeu şi prin spr...
Opinii
26 oct. 2021
O singură dată a simţit imboldul de a-şi căuta norocul în lume, nu cu mult înainte de-a fi împlinit 20 de ani, când un bărbat o făcuse să sufere....
Opinii
19 oct. 2021
Ajunge în Bucureşti cândva pe la 1776. E un bărbat care ştie bine turceşte, dar rupe şi pe româneşte un pic. Numele lui este Hagi Zaharie, zis Străinul. Nu e turc, nu e alt neam. Nu se recomandă ca făcând parte din vreo naţie. Dar vine direct de la ...
Opinii
12 oct. 2021
Peste Bucureşti căzu iarăşi teroarea parfumului de magiun. Prin livezile desfrunzite se lăsau valuri, iar pe străzi, pe poleiala de gheaţă, aluneca miros de arsură.
Opinii
05 oct. 2021
Un cuvânt frumos, care s-a tot rebranduit de-a lungul vremii este simfonie. Intrat în epoca fanariotă, cu sensul său etimologic, era destul de răspândit prin mahalalele Bucureştiului.
Opinii
28 sept. 2021
De astăzi încep să vorbesc despre cuvinte, despre istoriile ascunse în împletitura de sensuri pe care le adună de-a lungul istoriei. Denumirile de acţiuni şi de lucruri, numele oamenilor, ale locurilor, ale apelor şi-ale numeroaselor dispoziţii pe ca...
Opinii
21 sept. 2021
Anul 1795, luna februarie. Într-o trăsură cam ponosită, Hagi Ion, polcovnic mărunt din Prahova, şi fiica lui, evident fără nume, coboară la Mitropolie.
Opinii
14 sept. 2021
Toia - frumos nume, nu? Un tip de 18 ani, tuciuriu şi cu ochii verzi, întotdeauna cu o pălărie fiţoasă pe cap, căci, deşi simplă împletitură de paie, era înnobilată cu o pânză care păstra încă ceva din focul pe care-l avusese iniţial: nu e era roşie,...
Opinii
07 sept. 2021
Am intrat în epoca ipseităţii exacerbate, iar ceea ce scrie sau face altul contează din ce în ce mai puţin. Tocmai de aceea apreciez infinit că veniţi să citit acest blog. Regret că nu ştiu să vă răspund la subsol, dar ma găsiţi pe reţele, ştiţi, nu-...
Opinii
31 aug. 2021
Să vă spun mai întâi cum arăta: o pânză subţire, cu ceva fire de mătase prin ea, de un galben şters, pe care se vedeau din loc în loc umbrele cenuşii - poate flori, poate capete de pisici - nu puteai să-ţi dai seama. Iar pânza asta a căzut cumva în m...
Opinii
27 aug. 2021
Când era mic, în vremea, acum atât de îndepărtată, a vieţii lui fericite, îi plăcea să bată cartierul de la un capăt la altul. N‐avea prieteni, ci colinda singur. Îi plăcea să se joace mai ales în spatele unei brutării, unde fusese cândva o...
Opinii
20 aug. 2021
Era un bărbat cu multe probleme emoţionale, fiul unei văduve înstărite din marginea mahalalei Ecaterina (pe-aproape de Podul lui Şerban Vodă).
Opinii
13 aug. 2021