Primar de oraş în criză financiară: „Sunt favorizate primăriile care au stat cu mâna întinsă la Guvern”
0Primăria Siret riscă să falimenteze. Dincolo de faptul că o firmă din oraş care asigură 250 de locuri de muncă a decis să îşi închidă porţile, şi lasă astfel administraţia locală fără fonduri importante, instituţia publică trebuie să asigure şi o cofinanţare uriaşă pentru proiectele europene pe care le derulează.
Siretul se confruntă cu o uriaşă criză financiară şi socială. Firma HS Timber Group a decis să îşi restrângă activitatea în România şi va închide fabrica de la Siret.
În consecinţă, 250 de sireteni îşi pierd locurile de muncă, iar bugetul primăriei rămâne fără fonduri importante. În oraş sunt în total 2.000 de locuri de muncă.
„Pierderea pentru oraşul Siret este incomensurabilă. Sunt aproximativ 250 de sireteni care vor trebui să-şi caute de lucru. La aceasta se adaugă faptul că oraşul Siret pierde într-un an 1 milion de lei din cota de 63 la sută care este alocată din impozitul pe venit, din salarii, autorităţilor publice locale. La acest milion de lei se mai adaugă faptul că firma aceasta a fost întotdeauana generaoasă cu noi. În cei 11 ani a donat oraşului aproape două milioane de euro”, a declarat primarul municipiului Siret, Adrian Popoiu.
Cum un necaz nu vine niciodată singur, Primăria Siret a rămas cu o gaură urişă în buget pentru că Guvernul a decis să nu acopere diferenţele de preţ pentru creşterea materialele de construcţie şi a manoperei în cazul proiectelor europene. Fondurile suplimentare sunt asigurate de primării. Este vorba despre sume de aproape 9 ori mai mari faţă de atunci când au fost semnate proiectele.
„Această pierdere de 1 milion de lei (n.red provocată de închiderea HS Timber) se adaugă unui gol din bugetul local de aproximativ 3 milioane de lei. Doar pe cheltuieli de funcţionare vom avea un minus de patru milioane de lei. Oraşul Siret derulează prin POR proiecte de peste 26 de milioane de euro, începute în 2017-2018. Din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţie şi manoperă, cofinanţarea proiectelor a crescut la peste 22 de milioane de lei. Dacă acum trei ani, cofinanţarea era de 2,6 milioane de lei, acum a crescut de 9 ori. Am fost nevoiţi să contractăm un credit la trezoreria statului de peste 13 milioane de lei. Doar anul acesta vom fi nevoiţi să rambursăm 4,8 milioane de lei rate şi dobânzi. Ca o paranteză. Pe proiectele naţionale, PNDL, Compania Naţională de Investiţii, toate aceste creşteri au fost suportate de la bugetul de stat. Pe proiectele europene autorităţile locale au fost lăsate să se descurce cum au putut. Unde este egalitatea de şanse între cei care au muncit şi s-au străduit să câştige fonduri europene şi cei care s-au dus cu cerutul la Guvernul României pentru aceste programe naţionale?”, întreabă Adrian Popoiu.
Ca să acopere ratele la împrumutul pentru cofinanţarea proiectelor, primăria trebuie să taie de la alte capitole financiare. „Nu vom avea niciun leu pentru plata facturilor la telefon, încălzire, spaţii verzi, întreţinere străzi, azilul de bătrâni, cele trei şcoli, grădiniţe, două spitale, nu mai spun nimic de sport sau cultură. Nu vom putea aloca cheltuieli cu viitoarele proiecte prin POR sau PNRR”, a mai spus alesul local.
Adrian Popoiu a înştiinţat Prefectura, Consiliul Judeţean, Ministerul de Finanţe, Asociaţia Municipiilor şi Oraşelor cu privire la aceste neajunsuri. Deocamdată nu a primit însă niciun răspuns.
El este primar la al patrulea mandat şi spune că din punct de vedere financiar 2022 este cel mai dificil an pe care l-a avut de când a preluat conducerea oraşului.
Vă mai recomandăm şi:
Cum arată harta salariilor din România. Unde se câştigă cel mai bine şi unde sunt salarii de mizerie