FOTO Legendele urbane ale Iaşiului sunt de cumpărat

Gangul repetenţilor din Dealul Copoului, statuia Uriaşei din cimitirul Eternitatea sau casa în care a locuit ultimul călău al Iaşiului sunt scoase la vânzare de actualii proprietarii, care au decis că nu mai pot să le întreţină.

"Gangul repetenţilor" este locul de care se fereşte orice student care urcă dealul Copoului, de frica restanţelor. Cunoscută de vechii ieşeni sub mai multe denumiri, clădirea cee cuprinde a adăpostit de-a lungul timpului  sedii de instituţii importante, dar şi conducători de seamă.

În prezent, casa este scoasă la vânzare de către actualii proprietari. Oferta a fost publicată chiar pe un site cu profil imobiliar, iar suma solicitata de agentia care intermediaza tranzactia este de 1,5 milioane de euro.

Casa Conachi, fost sediu, printre altele, şi al Societăţii "Junimea", a fost scoasa la vânzare după ce a fost retrocedată proprietarilor. Imobilul a fost construit în anul 1830, pe una dintre cele mai importante artere din Iaşi, bulevardul Carol I.

"Acesta dispune de o accesibilitate excelentă, un trafic rutier şi pietonal intens susţinut de numeroasele edificii publice şi private din zonă. Casa are o bogată tradiţie istorică şi este cunoscută sub o serie de denumiri, de exemplu: "Casa Conachi", "Casa Dimitrie Ghika" sau "Casa Rosetti". Clădirea atrage atenţia prin faptul că este impozantă, dar şi prin faptul că trotuarul de pe bulevarul Carol trece prin casă. Deşi imobilul necesită o restaurare completă, pereţii au înregistrat istoria a două secole, azi făcând parte din patrimoniul istoric şi arhitectural al Iaşiului", spun reprezentanţii agenţiei imobiliare care intermediază vânzarea.

Clădirea din care face parte ,,gangul repetenţilor" a aparţinut, de-a lungul timpului, unora dintre cele mai faimoase familii de nobili din Iaşi. Mai mult, se spune că aici a stat şi regele Carol I în timpul numeroaselor vizite făcute în Capitala Moldovei între anii 1885 şi 1887. Construit la inceputul secolului XIX, imobilul a apartinut, pe rand, familiilor Sturza, Rosetti şi Balş.

Conform cercetatorului Ion Mitican, în timpul Primului Război Mondial casa a găzduit inclusiv câteva dintre întălnirile Guvernului retras la Iaşi. După cel de-al Doilea Război Mondial casa de pe bulevardul Carol I a devenit sediu al Securităţii, unde erau torturaţi şi închişi cei care se opuneau regimului comunist.

Mulţi dintre aceştia fiind studenţi, probabil de aici a pornit legenda conform căreia urmaşii contemporani ai acestora vor avea probleme dacă trec pe sub bolta impunătoare.

Cine vinde Uriaşa?
Una dintre cele mai fascinante şi în acelaşi timp îndrăgite statui din judeţ stă ascunsă pe aleile lăturalnice ale celui mai mare cimitir din Iaşi, Eternitatea. Străjuită de doi copaci înalţi, „Uriaşa", după cum este cunoscută de ieşeni, are o poveste care se pierde în ceaţa istoriei.

Legendele urbane propun mai multe variante despre originile acesteia. Una dintre cele mai des vehiculate este cea conform căreia lucrarea o întruchipează pe o fiică a unui ieşean, aceasta suferind de gigantism, boală din cauza căreia tatăl său a şi împuşcat-o. O altă poveste în care „Uriaşa" este personaj principal spune că fata sufoca pe oricine strângea în braţe, drept pentru care a fost ucisă.
În realitate, însă, povestea statuii este mult mai simplă. 

Aceasta a fost cumpărată de la un maestru vienez de către Vasile Beldiman şi aşezată la cavoul familiei Rosetti cu care acesta era prieten.

Un adevărat loc de pelerinaj, cavoul Rosetti din Eternitatea este lăsat în paragină, ca multe alte monumente funerare din cimitir. În cripta familiei de oameni politici şi de cultură s-au adunat deşeurile pe care cei care trec prin faţa monumentului le aruncă cu răutate.

Gâtul, palmele şi rochia „Uriaşei" sunt «decorate» cu poveştile celor care au trecut prin faţa ei. Nume de cupluri cu cuvintele „iubire", „sănătate", „noroc", „fericire", „noroc în viaţă" arată că statuia a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj al tinerelor cupluri.

În prezent, proprietarul criptei familiei Rosetti şi al statuii tinerei fete este anticarul ieşean Dumitru Grumăzescu. Acesta este şi cel care din vara trecută caută un cumpărător pentru ansamblul funerar, care include şi impunătoarea statuie şi care ar fi estimat la suma de 25.000 de euro.

Casa ultimului călău a aparţinut unui mamut economic
Povestea conacului de pe Manta Roşie, casă care a dat naştere nenumărator legende, nu mai este astăzi învăluită de acelaşi mister ca şi în anii trecuţi. În prezent, imobilul nu mai este decât un număr de inventar pe lista bunurilor companiei falimentare Fortus SA.

Conacul care veghează de pe dealul ce urcă dinspre strada Manta Roşie a stârnit curiozitatea ieşenilor de-a lungul anilor. Construit în secolul al XIX-lea, palatul familiei Moruzi l-a adăpostit şi pe ultimul călău al Moldovei, Gavril Buzatu. Clădirea figurează şi pe lista momunentelor istorice, iar după 1990 a trecut în administrarea fostului Combinat de Utilaj Greu.

„După Revoluţie, timp de 15 ani cei de la Fortus au fost proprietarii conacului de pe Manta Roşie. Combinatul avea cantină şi casa aceea era o anexă. În curte se creşteau animale, găini pentru bucătărie. Fortusul a fost proprietar după ce a preluat-o de la Socola. Cei de la spital au fost proprietari înainte şi foloseau casa tot ca şi cantină. După aproximativ 15-20 de ani de când Fortusul a devenit proprietarul casei, a lăsat-o în paragină", povesteşte Gheorghe Stoian, unul dintre foştii angajaţi ai Combinatului de Utilaj Greu, fostul CUG, actualul Fortus.

În prezent, ca şi celelalte active ale companiei, casa din Manta Roşie aşteaptă un cumpărător.