Elevi și profesori urmăriți de Securitate. Cum încercau comuniștii să „acopere informativ” toate școlile

Securitatea comunistă era preocupată îndeaproape și de sistemul de învățământ, respectiv de cadrele didactice și elevii care aveau origini nesănătoase sau activități contrare politicii regimului.

În județul Alba, Dosarul „învățământ-tineret” a fost deschis în anul 1972. Într-un document desecretizat de CNSAS, emis de Inspectoratul de Securitate Alba în 10 martie 1972, se susținea că pe raza județului existau 22 de licee în care își desfășurau activitatea un număr de 16 cadre didactice cunoscute cu antecedente penale.

„Baza de lucru este formată din 5 elemente lucrate prin dosar de urmărire informativă și 11 elemente lucrate în cadrul suprevegherii informative generale. Se mai află în atenție unii tineri care fie ascultă posturi străine, fie că întrețin legături cu cetățeni străini, sunt predispuși unor influențe dușmănoase sau negative. Până în prezent au fost depistați un număr de 6 tineri care, sub astfel de influențe, și-au manifestat intenția de a fugi din țară. Există de asemenea unele medii prielnice desfășurării unor acțiuni negative în rândul tinererului, cum ar fi: Clubul tineretului din Alba Iulia, Clubul tineretului din Blaj, cofetăria Parc din Alba Iulia”, se preciza în documentul citat.

Peste 276 de „surse” în școlile din județul Alba

Un alt document desecretizat se referă la activitatea informativ-operativă în ceea ce privește elevii din școlile județului, activitate pe anul 1988 și primul trimestru din 1989. Raportul se referă la categoriile unităților de învățământ, structura rețelei informative, statistica cazurilor de urmărire și a măsurior preventive aplicate, precum și o serie de măsuri luate „în vederea ridicării calitative a muncii de securitate”.

Potrivit raportului, „obiectivele din sfera de preocupare a aparatului de securitate” erau asigurate cu un „potențial informativ format din 276 surse, din care 34 informatori, 221 persoane de sprijin, 6 rezidenți și 10 gazde case de întâlniri”.

Unitățile școlare mai erau „încadrate” cu alte 28 de surse, dintre care 19 informatori.

„În cursul anului 1988 au fost luate în lucru la problema tineret-învățământ 5 elemente prin dosar de urmărire informativă, 3 în mape de verificare și 6 elemente în supraveghere informativă. În prezent (13 iunie 1989 – n.r.) se află în lucru un număr de 40 de elemente, din care 9 în decurs de urmărire informativă, 5 în mape de verificare și 5 în supraveghere informativă”, se susținea în document.

Elevii și cultele religioase

Se exprimau preocupări cu privire la existența unui număr relativ mare de elevi care făceau parte din culte sau secte religioase, care provin din astfel de familii.

„Unii dintre aceștia sunt preocupați de a atrage la activitate religioasă alți elevi, în special din cei care sunt cazați în internatele liceelor. Este cazul elevului (...) de la Școala de cooperație, care a luat doi colegi de cameră pentru a participa la adunări. Prin intermediul factorilor educaționali din șcaolă s-au luat măsuri de prevenire. Tot la această școală, datorită lipsei de supraveghere din partea pedagogilor, persoane necunoscute scot din internat elevi pe care îi invită să participe la adunări religioase. Astfel de preocupări sunt semnalate și în rândul cadelor didactice”, scrie în documentul desecretizat de CNSAS.

Nemulțumiți de activitatea în domeniul „tineret-învățământ”, șefii Inspectoratului Județean de Securitate au decis să acționeze în mai multe direcții pentru „ridicarea calitativă a muncii de securitate”. Astfel, s-a decis completarea potențialului informativ cu noi surse, „în scopul acoperirii informative a tuturor instituțiilor de învățământ”. De asemenea, urma să se analizeze și să se stabilească „necesarul de recrutări pentru încadrarea informativă eficientă a școlilor generale cu clasele I – X din mediul rural”.

„Influențe nocive din Occident”

De asemenea, s-a dat ordin pentru „încadrarea informativă” cu cel puţin o sursă a 12 lectori din Cluj care predau la Institutul de subingineri din Cugir, „pentru o mai bună cunoaștere și stăpânire a situației operative în rândul cadrelor didactice”.

„Din cei 48 descendenți de legionari, doar 8 sunt incluți în baza de date. Aceștia au fost insuficient controlați. Profesorul (...), director cu probleme educative la liceul industrial Avram Iancu din Aiud, are o soră stabilită în SUA, iar soția acestuia, învățătoare la Școala generală nr. 3 Aiud, descendentă de legionari, este semnalată că întreține legături cu foștii legionari prieteni ai tatălui său. Se impune luarea acesteia în lucru pentru cunoașterea preocupărilor ei”, se preciza în legătură cu profesorii care ar fi avut legionari în familie.

Una dintre concluzii era că „trebuie să se acționeze cu mai multă perseverență pentru cunoașterea situației opreative în rândul cadrelor didactice de naționalitate maghiară”. Au fost identificate cazurile ”Caty”, ”Loți”, ”Franțuzoaica”, ”Janos”, în cazul cărora urma se acționeze „în vederea documentării acestora și luare aunor măsuri preventive de securitate”.

„În scopul protejării tineretului studios din învățământul liceal împotriva influențelor nocive din Occident, este necesar realizarea unor pregătiri contrainformative pe ani de studiu. Se impune executarea unui control informativ sistematic, permanent și de profunzime”, era concluzia raportului din iunie 1989.

Termeni tehnici utilizați în rapoartele securității

Mapă de Verificare: Forma de arhivare a documentelor rezultate în urma unei acţiuni de verificare, întreprinsă de Securitate asupra unei persoane.

Supraveghere informativă generală (în varianta prescurtată „supraveghere informativă“): Formă primară de urmărire, desfăşurată asupra unei persoane sau a unui grup pe o perioadă limitată de timp (de regulă 30 de zile), pentru clarificarea unor suspiciuni sau verificarea unor informaţii de primă sesizare.

Supraveghere informativă cu prioritate: Acţiune de urmărire desfăşurată cu predilecţie asupra unei persoane, membră a unui grup sau a unei comunităţi care făcea obiectul unei acţiuni operative la un moment dat.

Dosar de Urmărire Informativă: Cuprinde documentele emise de Securitate pe parcursul supravegherii unei persoane sau a unui grup, consemnând aplicarea unor măsuri operative mai complexe decât cele utilizate în cazul verificării. Deschiderea şi, respectiv, închiderea unui dosar de urmărire informativă erau aprobate de şefii unităţilor centrale sau locale ale Securităţii, de locţiitorii acestora sau de şefii serviciilor. În cazul membrilor de partid, pentru deschiderea unui astfel de dosar era necesară şi aprobarea conducerii organizaţiei locale a P.C.R. Arhivarea acestei categorii de dosare se făcea în fondul informativ.