Cum a început bătălia cu COVID 19 la Alba Iulia. Relatarea unei asistente: ”Am primit tot ce am avut nevoie. Ni s-a oferit sporul maxim fără ca să îl cerem”

Asistenţa şefă a secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de urgenţă Alba Iulia descrie modul în care a început, în unitatea medicală în care lucrează, ”bătălia” cu epidemia de coronavirus.

Marcela Vîlcan este implicată direct în tratamentul bolnavilor care ajung la spitalul din Alba Iulia. În perioada celor două luni care a trecut de la apariţia primului suspect, femeia a prezentat public de câteva ori modul în care decurge activitatea de îngrijire şi relaţia cu pacienţii. Aceasta spune că tot personalul medical implicat în tratarea bolnavilor a primit sporul maxim, fără să îl ceară şi apreciază la superlativ colaborarea cu managerul Spitalului Judeţean, Diana Mârza.

Colaborarea foarte bună dintre toate părţile implicate în gestionarea epidemiei are şi rezultate. În prezent, judeţul Alba are o rată foarte ridicată de vindecare a pacienţilor testaţi pozitiv. Aproape jumătate dintre persoanele care au contactat virusul sunt vindecate. În ultimele şapte zile, au fost confirmate doar 3 cazuri noi, în condiţiile în care au fost realizate peste 1.500 de teste.

Astfel, din 160 de cazuri testate pozitiv, 78 sunt vindecate. Vineri, 24 aprilie, în Alba au fost prelucrate în total 609 teste (409 in laboratorul DSP şi 200 in cel al SJU). S-a ajuns astfel la un total de 6.135 de teste efectuate în judet de la începutul perioadei de testare, ceea ce reprezintă 5% din totalul testelor realizate la nivel naţional. De asemenea, în cele doua laboratoare din Alba Iulia, sunt efectuate zilnic 10% din testele care se realizează într-o singură zi pe teritoriul Romaniei. Au fost înregistrate şi 8 decese.

Cadrul medical susţine că totul a început în 24 februarie 2020, ora 10.00 dimineaţa, când a fost chemată împreună cu medicul şef de secţie în biroul managerului spitalului. ”Ne urcăm împreună în maşină şi ne îndreptăm spre sediul principal al spitalului (secţia noastră fiind secţie externă şi se află la o distanţă de aproximativ 3 km faţă de sediul principal), întrebându-ne oare ce s-a întâmplat de suntem chemate de doamna manager. Între noi fie vorba, niciodată nu eşti chemat la manager să fii lăudat... Odată ajunse, ne aşteptau deja doamna manager, domnul director medical, doamna director economic, medicul şef UPU, medicul şef compartiment de Dermatologie, domnul director executiv DSP. E groasă treaba, mi-am spus în sinea mea”, spune asistenta medicală în relatarea pe care o face pe contul său de Facebook. Aceasta afirmă că a decis să scrie şi o carte pe care o va intitula: ”Jurnal de COVID 19 - Mărturiile unei asistente medicale din linia întâi”

În continuare Marcela Vîlcan descrie evenimentele aşa cum s-au succedat de la prima suspiciune şi, apoi, primul caz cofirmat:

- Avem primele suspiciuni de infecţie cu coronavirus, a spus doamna manager. Este vorba despre o familie de italieni, doi părinţi tineri şi un sugari de 8 luni. S-au prezentat în UPU, cu febră şi simptomatologie digestivă. (...) 

Vă spuneam la început că în biroul managerului spitalului se afla şi medicul şef compartiment Dermatologie, lucru pe care nu l-am înţeles pe moment însă, planul era eliberarea compartimentului de Dermatologie, aflat la demisolul clădirii în care funcţionam noi, secţia de Boli Infecţioase, astfel încât să transformăm acel spaţiu, în spaţiu destinat tratării pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Arunci am înţeles totul. Compartimentul dispunea pe lângă sala de tratament, cabinete medicale, spaţiile administrative şi de trei saloane: două saloane a câte trei paturi şi un salon cu două paturi şi grup sanitar propriu. Cele două saloane cu câte trei paturi erau deservite de un grup sanitar şi duş, aflat pe hol, în imediata apropiere a acestora. Planul mi s-a părut bun, raportat la infrastructura de care dispuneam, în sensul în care nici o altă variantă mai bună nu exista. Secţia de Boli Infecţioase este amplasată într-o clădire cu patru niveluri: demisol, parter, etaj şi mansardă. (...)

La demisol vă spuneam că funcţiona pe o aripă, compartimentul de Dermatologie, de-acum transformat în Compartiment COVID-19, iar în cealaltă aripă, opusă celei dintâi, cu o altă intrare şi fără să comunice cu compartimentul COVID-19, funcţiona Ambulatoriu integrat al secţiei de Boli Infecţioase. Pe acesta l-am transformat în vestiar pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar pe perioada tratării în secţie doar a pacienţilor suspecţi sau confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus. Se plia perfect pentru această destinaţie deoarece dispunea de o încăpere (fosta garderobă) căreia i-am atribuit rolul de spaţiu pentru costumele medicale curate, cabinetul de consultaţii a primit rolul de spaţiu de depozitare haine civile, holul generos era locul în care fizic ne dezbrăcam. De asemenea erau şi două grupuri sanitare, dintre care unul cu duş, ceea ce ne permitea igienizarea corporală ori de câte ori era necesar. (...)

Revin la momentul din biroul doamnei manager.

- Avem primele suspiciuni de infecţie cu noul coronavirus, a spus doamna manager. Este vorba despre o familie de italieni, doi părinţi tineri şi un sugari de 8 luni. S-au prezentat în UPU, cu febră şi simptomatologie digestivă. Să îmi spuneţi de ce aveţi nevoie pentru a prelua / trata pacienţii, a spus, privindu-mă.

- Combinizoane de protecţie, măşti cu dublu/ triplu filtru, ochelari de protecţie, îi răspund eu.

- Fă o primă estimare cu numărul de bucăţi din fiecare, astfel încât să te descurci într-o primă fază.

Fac repede calculele şi în acelaşi tîmp acestea sunt transformate de către doamna director economic în costuri pe care le transmite doamnei manager. Chiar şi mie, o simplă asistentă medicală, suma mi s-a părut colosală! Am uitat să precizez faptul că preţurile la echipamentele de protecţie au sărit aşa cum doar la români putea să se întâmple...

- Nu contează acum banii! Protecţia personalului este prioritară în această luptă. Le dăm tot ceea ce le trebuie pentru a putea lucra corect şi în siguranţă, a spus doamna manager.

Am iubit-o atât de mult când am auzit cum a vorbit! Mi-am spus: "Suntem foarte norocoşi să o aveam pe această femeie la conducere". Adevărul este că fără un altfel de om la conducerea unităţii medicale nu cred că puteam să depăşim această situaţie.

- Trebuie să îţi formezi o echipă care să lucreze la aceşti pacienţi, mi-a spus doamna. Nu este cazul încă să expunem întreg personalul secţiei.

- Da. Trebuie să fim 1 medic, 6 asistente medicale şi 3 infirmiere, pentru a asigura continuitatea. Mă voi ocupa de acest lucru.

- Te rog să transmiţi personalului că toate care veţi lucra la aceşti pacienţi veţi avea sporul maxim pentru condiţii deosebit de periculoase, adică 85%.

Nu îmi venea să cred ceea ce auzeam. Ne-a oferit sporul maxim, fără să fim nevoite să îl cerem. Asta înseamna să fii cu adevărat cerebral, uman, realist, însă pe de altă parte, am realizat cât de mare era pericolul, expunerea. Pe lângă echipamentele de protecţie pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar am mai cerut dotarea fiecărui salon cu aparate de purificare a aerului cu lampă UV, care puteau fi folosite în prezenţa pacienţilor, fiind certificate pentru siguranţă şi eficienţă, precum şi altă aparatură medicală necesară în monitorizare pacienţilor. Am primit tot ceea ce am cerut şi am apreciat, întreg personalul secţiei, această implicare.

Discuţia în biroul doamnei manager a durat aproximativ o oră apoi ne-am reîntors în secţie aducând cu noi echipamentele de protecţie necesare pentru câteva zile, puse la dispoziţie de către medicul şef UPU. Eram 5 asistente, 2 infirmiere şi 2 îngrijitoare de curăţenie pe tura de dimineaţă în acea zi. Le-am adunat pe toate şi le-am prezentat situaţia în care ne aflăm.

- Am nevoie de 6 voluntari din rândul asistentelor şi 3 voluntari din rândul infirmierelor care să lucreze pe aceşti pacienţi.

A urmat o pauză de câteva minute în care fiecare era cu privirea în altă parte. Am analizat rapid situaţia în care mă aflam. Lumea era speriată şi nu era dispusă să se ofere să lucreze cu aceşti pacienţi, pentru toţi banii din lume. Cunoscându-mi foarte bine personalul ştiam că acesta are nevoie de un lider şi arunci am pus punct pauzei apăsătoare spunând:

- Eu sunt prima care mă ofer să lucrez la ei.

Efectul pe care l-au avut cuvinte mele asupra lor a fost cel pe care îl anticipasem căci, la fracţiune de secundă după ce am sfârşit propoziţia, două dintre asistente şi cele două infirmiere prezente la discuţie, s-au oferit să intre în echipă cu mine şi au spus:

- Te poţi baza pe mine, a spus Natalia, care este asistentă medicală. Dacă eşti şi tu cu noi, nu îmi este frică.

- Şi pe mine te poţi baza, a spus Irina, asistentă medicală şi ea.

Nicoleta şi Adela, infirmiere pe secţie, au răspuns şi ele afirmativ. Eram deja trei asistente şi două infirmiere, mai avem nevoie de alte trei asistente şi încă o infirmieră. Poate vă întrebaţi de ce celelalte trei fete care mai erau pe tură nu s-au oferit. Una dintre ele este cu o boală oncologică în antecedente, fiind descoperită în urmă cu trei ani. Era de înţeles situaţia ei cu toate că aceasta a spus:

- Dată fiind starea mea de sănătate, eu nu ţin să lucrez la aceşti pacienţi însă, dacă situaţia o impune, intru şi eu şi vă sunt alături.

- Draga mea, Mariana, îţi mulţumesc! Sunt convinsă că deocamdată nu este nevoie.

Cealaltă colegă, Monica S, şi-a motivat lipsa de reacţie prin faptul că fiica ei urma să devină mamă şi îşi dorea să îi poată fi alături măcar câteva zile după naştere. Era de înţeles. Pentru completarea echipei am sunat alte colege care au răspuns promt la solicitarea mea. Acestea au fost Oana, Gianina şi Neli, dintre asistente şi Luminiţa, dintre infirmiere. Am făcut repede lista cu personalul desemnat şi am transmis-o on-line conducerii.

Au ajuns şi pacienţii, transportaţi de colegii de la SMURD, cu izoleta, conform protocolului. M-am echipat corespunzător si am preluat pacienţii conducându-i în salonul cu grup sanitar propriu, aflat în "Compartimentul COVID-19". Le-am măsurat funcţiile vitale, le-am recoltat probe biologice şi probe pentru determinarea infecţiei cu noul coronavirus, le-am explicat care sunt regulile pe care trebuie să le respecte şi am părăsit apoi salonul respectând circuitele pe care le-am agreat cu toţii ca fiind cele mai bune şi mai sigure.