Cercetătorul Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford din SUA, va fi Doctor Honoris Causa al UMF Cluj-Napoca

Cercetătorul român Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford (SUA), originar din Aiud (Alba), va primi titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

„Domnul prof.dr. Sergiu Pașca este Alumnus de excepție al universității noastre, om de știință, medic și profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. Cercetările sale s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022 și a fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de vizionari în Medicină și Științe”, arată UMF.

Evenimentul va avea loc în 28 aprilie 2023.

Sergiu Pașca s-a născut în 30 ianuarie 1982 la și a absolvit UMF ”Iuliu Hațieganu” în 2007. Cercetătorul de origine română, Sergiu Pașca, profesor de științe comportamentale la Universitatea Stanford din SUA, a obținut recunoaștere la nivel mondial pentru activitatea desfășurată în 2022. Sergiu Pașca a copilărit și a absolvit școala generală și liceul în municipiul Aiud (Alba).

Cercetările acestuia în domeniul științelor comportamentale s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, la nivel mondial, într-un clasament al revistei „The Week”.

Injectarea de celule umane în creierul șobolanilor pentru a studia tulburările psihice, realizată de echipa de cercetători de la Universitatea Stanford din SUA, coordonată de Sergiu Pașca, se află pe locul 9 în acest top. Într-o lucrare pe care a publicat-o în octombrie 2022, echipa sa din Stanford a transformat celulele pielii umane în celule stem și apoi în neuroni. Apoi au transplantat acești neuroni în creierul șobolanilor nou-născuți, unde aceștia au prosperat cu succes în noul lor mediu. Acestea au format conexiuni cu propriile celule ale creierului animalelor, ghidându-le comportamentul.

Pașca speră că acest lucru va permite cercetătorilor să studieze și să înțeleagă mai bine tulburările de neuro-dezvoltare precum autismul și schizofrenia şi să experimenteze o serie de tratamente. Echipa de la Universitatea Stanford a utilizat într-un final noua sa tehnică folosind organoide prelevate de la pacienţi diagnosticaţi cu o boală genetică.