Video Autostrăzile pentru biciclete, populare în nordul Europei. Cum arată infrastructura în România față de cea din Danemarca

0
Publicat:

România a făcut progrese în ultimii ani în infrastructura de transport pe biciclete, însă a rămas departe de state din vestul și nordul Europei. În Danemarca, au fost construiți în ultimii ani peste 700 de kilometri de „autostrăzi pentru biciclete”.

Piste de biciclete. Foto: Supercykelstier.dk

Numeroase localități din România au obținut fonduri europene pentru construcția unor piste de biciclete, iar traseele alocate bicicliștilor și stațiile de „bike-sharing” - unde localnicii pot închiria biciclete, au devenit, cu timpul, componente tot mai comune în orașe.

Unele trasee urbane moderne de biciclete sunt și atracții turistice. În Sibiu, pista de biciclete în lungime de 3,6 kilometri, construită în 2023 pe malul Cibinului (video - Primăria Sibiu) a costat peste 11 milioane de euro, și se numără, printre cele mai spectaculoase trasee de biciclete din România.

Cea mai lungă pistă de biciclete din vestul României, de peste 80 de kilometri, leagă orașele Timișoara și Zrenjanin (Serbia), pe marginea canalului Bega și se află și ea printre traseele populare pentru amatorii de călătorii.

România se află pe una dintre cele 17 rute ale rețelei Eurovelo, inițiată de Federația Europeană a Cicliștilor, care cuprinde trasee pentru bicicliști de lungă distanță, care traversează continentul. Traseul Eurovelo6 din România și Bulgaria, aflat în curs de dezvoltare, se suprapune unor drumuri naționale care leagă zona Baziaș, la intrarea Dunării în țară, pe cursul Dunării, până pe litoralul românesc.

Unele piste de biciclete construite în ultimii ani în România au rămas însă complet inutile pentru bicicliști. În comuna Bătrâna din Hunedoara, o așezare cu circa 80 de locuitori izolată în Munții Poiana Ruscă, administrația locală a obținut fonduri europene pentru construcția unei piste de biciclete, care se oprește în vârf de munte, la marginea localității, în sălbăticie.

Primăria comunei Bătrâna a obținut fonduri de 1,5 milioane de lei prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru construcția pistei de circa trei kilometri, care probabil va fi folosită ca drum local.

Satele Ulm și Cerbăl din Hunedoara au fost legate și ele de o pistă de biciclete (video - Adevărul), construită cu fonduri alocate prin PNRR, însă panta acesteia, la urcarea din satul Ulm este atât de abruptă încât este aproape imposibil de parcurs pe bicicletă. În schimb, traseul este folosit ca drum pentru mașini.

Danemarca, țara autostrăzilor pentru biciclete

În Europa Occidentală, folosirea bicicletelor ca mijloc de transport principal are o tradiție îndelungată în state ca Germania, Țările de Jos, Belgia, Danemarca, Suedia și Norvegia. În Danemarca, sunt peste 12.000 de kilometri de piste de biciclete, iar rețeaua de transport a bicicliștilor din capitala țării Copenhaga măsoară circa 400 de kilometri, arată statisticile statului danez.

„În Danemarca, oamenii merg cu bicicleta pe orice fel de vreme și în orice moment al zilei. Bicicletele sunt folosite pentru plăcere, navetă, transport de mărfuri și călătorii în familie. În marile orașe din Danemarca, este adesea mai ușor să faci naveta cu bicicleta decât cu mașina. Bicicleta este cel mai bun prieten al danezului – în special în orașele daneze mai mari, care oferă o rețea extinsă de piste pentru biciclete. De asemenea, ajută faptul că terenul țării este în primul rând plat”, informează site-ul guvernamental denmark.dk.

Nouă din zece danezi dețin biciclete, iar în medie fiecare danez circulă cel puțin 1,4 kilometri pe zi cu bicicleta. Copiii învață să pedaleze de la vârste fragede, iar regulile de circulație, obiceiurile bune de mers cu bicicleta, siguranța rutieră și importanța purtării căștii sunt predate în școli.

Danemarca a construit în ultimul deceniu o rețea uriașă de „autostrăzi pentru bicicliști”, trasee care leagă zonele urbane, unde nevoile călătorilor pe biciclete sunt prioritare, fiindu-le oferite o călătorie lină, cu mai puține opriri și cu o siguranță sporită.

„Scopul principal al autostrăzilor pentru biciclete este de a crea condiții mai bune pentru bicicliști și de a conecta zonele de lucru, de studiu și rezidențiale, făcând mult mai ușor pentru navetiști să meargă cu bicicleta la și de la serviciu în loc să ia mașina. În plus, autostrăzile pentru biciclete trec prin apropierea stațiilor de autobuz și de tren, ceea ce face atractivă combinarea transportului cu bicicleta cu transportul public”, arată site-ul oficial al statului nordic.

Locuri de așezat picioarele pentru bicicliști. Foto: denmark.dk

Pentru a fi clasificat ca „autostradă pentru biciclete”, un traseu pentru biciclete trebuie să respecte un set de măsuri de calitate, cum stații cu pompe de aer pentru umflarea roților, suport pentru picioare, intersecții mai sigure, valuri verzi și semafoare cronometrate la viteza medie de ciclism. Autostrăzile pentru biciclete sunt marcate de indicatoare rutiere, precum și de puncte de semnalizare portocalie pe asfalt, ceea ce facilitează găsirea drumului pentru navetiști atât ziua cât și noaptea. Iarna, autostrăzile pentru biciclete sunt întotdeauna curățate de zăpadă și gheață, anunță oficialii danezi.

Aproape 750 de kilometri de autostrăzi pentru biciclete au fost construite în ultimul deceniu în Danemarca, iar rețeaua, al cărei centru este orașul Copenhaga, va fi extinsă în următorii ani.

Deși naveta cu bicicleta nu este întotdeauna cel mai rapid mod de transport, mulți danezi o consideră un mod de transport eficient în timp. Deschiderea autostrăzilor pentru biciclete a crescut numărul bicicliștilor din Danemarca și a foștilor șoferi, care au renunțat la condus pentru a pedala.

În același timp, primesc aer proaspăt și un spațiu de respirație unde se pot relaxa. De asemenea, arată autoritățile, construcția autostrăzilor pentru biciclete s-a dovedit a fi profitabilă pentru economia capitalei Danemarcei.