Cine sunt cei patru pro-ruși din Republica Moldova care au dat în judecată Poliţia de Frontieră, pentru că nu au fost lăsaţi să intre în România

Patru politicieni pro-ruși din Republica Moldova care nu au fost lăsaţi, în 2024, să intre în România, având interdicţie din partea SRI şi MAI, au dat în judecată Poliţia de Frontieră.

Incidentul s-a petrecut în 2024, când patru politicieni pro-ruşi, cetăţeni ai Republicii Moldova, nu au fost lăsaţi de poliţiştii de frontieră să pătrundă pe teritoriul român, deoarece pe numele lor SRI şi MAI emiseseră interdicţii de acces în ţară pentru o perioadă de cinci ani.

În contextul în care Maxim Moroșan, Alexandru Beșchieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev s-au adresat instanţelor din Bucureşti, respectiv Iaşi şi au cerut anularea acestor măsuri, Poliția de Frontieră a transmis că nu a făcut altceva decât să respecte ordinele instituite Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Afacerilor Interne. Cel două instituţii îi consideră pe cei patru cetăţeni moldoveni „pericol pentru apărarea și securitatea națională”, pentru că „finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Multe dintre informațiile din aceste cazuri sunt clasificate.

Potrivit unor surse citate de G4Media.ro, trei dintre cei patru politicieni pro-ruşi ar fi primit interdicţie după ce în martie 2024 autorităţile au primit informaţii că aceştia vor să vină la un miting organizat la Bucureşti. La acel moment, şeful poliției din Republica Moldova declara că aproximativ 200 de cetăţeni din Republica Moldova, finanțați de fugarul pro-rus Ilan Șor și aflați în legătură cu partidul AUR, urmau să participe la mitingul din Bucureşti.

Pentru că poliţiştii de frontieră nu le-au permis să intre în România, cei patru politicieni pro-ruşi au acţionat în instanţă Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. În acest proces, care este în derulare în momentul de faţă, ei cer să fie anulate ordinele de interdicţie emise, care sunt valabile pe o perioadă de 5 ani. Unul dintre ordine a fost emis de SRi şi MAI în 2022, iar celelalte trei, în anul 2024.

Maxim Moroşan

Unul dintre cei patru basarabeni care a cere anularea ordinului de interdicţie primit în 2022 este Maxim Moroșan, care a declarat că intenţiona să intre în România „dorind să ajungă în municipiul Iași, iar apoi în municipiul Reșița, respectiv municipiul Timișoara, în vederea participării la o serie de întâlniri cu caracter politic”.

„Paradoxal este faptul că interdicția mi-a fost impusă sub pretextul unei presupuse «amenințări potențiale la adresa securității naționale a României», în ciuda faptului că era prima dată când intenționam să vizitez această țară. Înainte de aceasta, nu am vizitat deloc țările europene”, a scris el pe reţelele de socializare imediat ce poliţiştii de frontieră l-au întors din drum.

În aprilie 2024, atunci când a fost întors de la graniţă, Maxim Moroșan deţinea funcţia de era consilier al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) în Consiliul Municipal Bălți.

El este un cunoscut al presei din Republica Moldova, care a dezvăluit nu doar că a fost arestat pentru huliganism după a participat la o încăierare într-un restaurant din Bălţi, ci şi că este un admirator al lui Vladimit Putin. Potrivit acesteia, pe 7 martie 2019, Maxim Moroșan a publicat o fotografie de la Kremlin, în care ținea în mână o diplomă de recunoștință pentru un concert susţinut acolo și, într-un interviu, fiind întrebat dacă a dat mâna cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că nu, dar că „într-o zi acest lucru cu siguranță se va întâmpla”.

Jurnaliştii de peste Prut spun că Maxim Moroșan a locuit aproximativ 20 de ani în Rusia, înainte de a veni, în 2020, în Republica Moldova, unde a înființat Uniunea Antreprenorilor Ruso-Moldoveni şi organizația „Sunt Bălțean”, care ar fi finanţate, prin fundația „IFAVIS”, de un alt cunoscut pro-rus, Grigore Caramalac.

Alexandru Beșchieru și Veaceslav Lupov

Alexandru Beșchieru și Veaceslav Lupov au fost împiedicaţi să intre în România la începutul lunii iulie 2024 şi au contestat amândoi această măsură la Tribunalul Iași, în aceeaşi, în luna octombrie.

Alexandru Beșchieru și Veaceslav Lupov au contestat în aceeași zi din octombrie 2024, la, interdicțiile aflate pe numele lor. Ambele dosare nu au stabilit, până acum, un prim termen de judecată.

 „Am mers în Bulgaria la un festival de dansuri. Acolo aveam programate și alte întâlniri. Deja m-am obișnuit cu faptul că sunt ținut la vama R. Moldova, însă nu mi s-a dat voie să trec la vama română și mi s-a spus că am interdicție de a intra în România. Nu au putut să îmi explice motivul, fiindcă au spus că nu îl cunosc. Mi-au dat o foaie, iar până la asta m-au percheziționat de două ori și circa o oră și jumătate m-au ținut la vamă, neînțelegând ce să facă cu mine”, scria, în iulie 2024, Veaceslav Lupov pe reţelele de socializare.

Pe site-ul Partidului Șor, Veaceslav Lupov este prezentat drept primar al orașului Taraclia din sudul Republicii.

Din cauza legăturilor sale strânse cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, cu deputatul fugar Ilan Șor și cu cetățeanul rus Igor Ceaika, asupra cărora SUA au aplicat sancțiuni, Veaceslav Lupov a fost trecut în Republica Moldova pe o listă de persoane care nu mai puteau realiza liber tranzacții bancare, vânzări de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi,  înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile şi alte tranzacţii.

În ceea ce îl priveşte pe Alexandru Beșchieru, acesta a candidat, în 2021, la alegerile parlamentare din Republica Moldova pe listele Partidului Șor, ulterior declarat neconstituțional și dizolvat de Curtea Constituțională.

În iulie 2023, după dizolvarea partidului său, Ilan Șor anunța înființarea unui „bloc” format din două partide, printre care „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” condus de Beșchieru.

Igor Tuleanțev

Politicianul moldovean Igor Tuleanțev a vrut să intre în România pe 9 septembrie 2024, pe la Albiţa, atunci când a fost întors din drum. Primul termen în procesul în care el a dat Poliţia de Frontieră în judecată va fi la 26 februarie 2025.

În calitate de lider al Ligii Tineretului Rus din Republica Moldova, venit în vizită la Bucureşti în 2015, Igor Tuleanțev posta o fotografie făcută în Palatul Parlamentului, alături de textul: „România. Clădirea Parlamentului. Bucureștiul este al nostru. Iată adevărata mână a Moldovei. Îi vom învăța să-și iubească Patria”, aşa cum Adevărul a relatat la acea vreme.

Presa din Republica Moldova a scris că, în 2012, la inițiativa lui Tuleanțev, pe fațada mai multor clădiri din Chișinău au fost amplasate bannere în susținerea lui Vladimir Putin, pe atunci candidat la funcția de președinte al Federației Ruse.