De ce este bună plictiseala

Când viaţa noastră urmează un program monoton, putem cădea uşor pradă plictiselii, deşi asta nu este neapărat un lucru negativ, scrie „Daily Mail“. Psihologii cred că privitul în gol la locul de muncă poate contribui la creativitatea unei persoane, pentru că mintea are timp să hoinărească.

Despre plictiseală s-a mai zis că este un lucru bun. Anul trecut, eminenta cercetătoare în neurologie Susan Greenfield a spus despre copii că, atunci când se plictisesc, îşi dezvoltă identitatea, tocmai prin căutarea a ceva nou de făcut.

Pragurile plictiselii diferă, însă, de la persoană la persoană, bărbaţii şi amatorii de senzaţii tari fiind cei care sunt mai susceptibili la monotonie.

Plictiseala este strâns legată de nivelul de dopamină din creier, spune profesorul Peter Toohey, de la Universitatea din Calgary, Canada, în cartea sa, „Boredom: A Lively History“ („Plictiseala: O istorie amuzantă“). Persoanele care au un nivel scăzut al substanţei în creier se plictisesc o vreme mai îndelungată şi mai des.

Profesorul Toohey consideră că monotonia îngreunează conexiunea dintre celulele creierului. Exerciţiile aerobice, în schimb, te împiedică să te plictiseşti.

Monotonia nu afectează doar creativitatea. Ea poate influenţa şi sănătatea, dar în mod negativ.

Publicaţia britanică „Daily Mail“ a trecut în revistă câteva avantaje şi dezavantaje ale plictiselii

Măreşte riscul infecţiilor

Monotonia are aceleaşi efecte asupra corpului precum stresul. Persoanele care se plictisesc la muncă sunt predispuse la depresii, dureri de cap, oboseală şi infecţii recurente, iar mai vulnerabili sunt cei ambiţioşi, deoarece s-au perfecţionat în ceea ce fac şi îşi îndeplinesc cu uşurinţă sarcinile.

Slăbeşte

Dacă mânănci acelaşi fel de mâncare de mai mult de două ori pe săptămână, va deveni o obişnuinţă şi nu va mai părea la fel de gustos. Totuşi, nutriţioniştii de la Universităţile din Buffalo şi Vermont (SUA) sunt de părere că aportul de calorii este mai mic dacă mănânci zilnic acelaşi lucru.

Femeile care au participat la experimentul lor şi au consumat macaroane cu brânză timp de o săptămână au avut un aport de calorii mai mic cu 100 pe zi, până la sfârşitul săptămânii. Cele cărora li s-a oferit un regim mai diversificat au consumat mai multe calorii.

Este vorba de pragul obişnuinţei, caracteristic fiecărei persoane. La fel se întâmplă dacă aceeaşi muzică e ascultată timp îndelungat (devine plictisitoare), dar şi în cazul mâncărurilor, spune Leonard Epstein, care a condus studiul.

Pe cealaltă parte, dacă dieta este prea restrictivă, aportul de nutrienţi nu este suficient. 

Te menţine în formă

Neastâmpărul la birou te poate ajuta să slăbeşti. Cercetătorii nutriţionişti ai Universităţii din Iowa, SUA, au monitorizat obiceiurile zilnice ale unor femei, atât obeze, cât şi slabe. Subiecţii slabi, au observat ei, sunt mai neastâmpăraţi, iar atunci când se foiesc, bat din picior sau din degete, ard cu aproximativ 300 de calorii mai mult pe zi.

Persoanele sedentare nu ating pragul necesar de 30 de minute de exerciţii pe zi, spre deosebire de cele plictisite, care se foiesc şi au o condiţie fizică mai bună, au constatat cercetători din Canada, într-un studiu publicat în revista „Medicine & Science in Sports & Exercise“ (”Medicină şi ştiinţă în sport şi exerciţii“).

Provoacă depresii

Plictiseala e strâns legată şi de stările de apatie. Psihologii de la Universitatea Harvard au monitorizat stările de spirit ale mai multor persoane, prin intermediul unei aplicaţii iPhone, numite „Track Your Happiness“ (Monitorizează-ţi fericirea).

Rezultatele lor indică faptul că persoanele care se pot concentra asupra unei sarcini sunt, în general, mai fericite decât cele care îşi lasă mintea să hoinărească. Cercetătorii au spus că statul pe gânduri e urmat de depresii, dar nu şi viceversa.

Te face să mănânci nesănătos

Unul din patru angajaţi care stau la birou şi se plâng de plictiseală consumă adesea mâncare nesănătoasă, de tip fast-food, sau mănâncă multă ciocolată şi bea cafea pentru a-şi mai îmbunătăţi ziua. Mai mult, e foarte probabil ca oamenii care se plictisesc la birou să consume o băutură alcoolică după muncă, spune cercetătoarea Sandi Mann, de la Universitatea din Lancashire, Anglia. Ea a spus că principala cauză a plictiselii este un nivel de muncă ce nu e îndeajuns de solicitant.

Afectează inima

Atacurile cerebrale sau cele de cord sunt de două ori mai frecvente în cazul persoanelor care se plâng adesea de plictiseală, au descoperit cercetătorii departamentului de Epidemiologie şi sănătate publică de la University College London.

Ei au studiat aproape 7.000 de funcţionari publici, cu o vârstă mai mare de 25 de ani, şi au ajuns la concluzia că cei care se plâng de plictiseală au un risc cu 40% mai mare de a muri până la sfârşitul studiului. Asta pentru că plictiseala îi determină să înceapă să fumeze sau să consume alcool. Pe timp îndelungat, aceste vicii duc la îngrăşare şi la alţi factori de risc pentru inimă.

Calmează anxietatea

Puţină plictiseală poate fi binevenită, mai ales în cazul stresului, este de părere doctorul Esther Priyadharshini, lector senior la University of East Anglia. „Cu toţii avem nevoie de timp petrecut în linişte, departe de un atac constant de stimuli. Nu e nevoie mereu de frenezie“.

Antrenează memoria

Jackie Andrade, profesoară de psihologie la Universitatea din Plymouth, a analizat cât de uşor memorează 40 de persoane un mesaj telefonic plictisitor de două minute şi jumătate. Cei care au mâzgălit pe durata ascultării mesajului au reţinut mai bine decât persoanele care au ascultat cu atenţie, fără a face altceva.

„Poate mâzgălim pentru că asta ne ajută să rămânem concentraţi pe o sarcină monotonă“, sugerează Jackie Andrade.

Te determină să ajuţi

Unele persoane plictisite îşi consideră viaţa lispită de sens şi dezvoltă un comportament sociabil. Doctorul Wijnand van Tilburg, un psiholog de la Universitatea irlandeză din Limerick, a condus o serie de studii în care a demonstrat că persoanele plictisite nu caută doar ceva interesant de făcut, ci vor să facă ceva care să conteze.

„Plictiseala îi determină pe oameni să caute activităţi diverse care să îi provoace şi să fie importante. Astfel, ei se dedică actelor de caritate sau se înscriu pe listele donatorilor de sânge“, spune doctorul van Tiburg.