New York Times: Îşi pierd religiile esenţa spirituală?

Religiile moderne au ajuns să prezinte care diferă foarte mult de cele exprimate de fondatorii lor, este de părere editorialistul „New York Times” Nicholas Kristof, care se întreabă într-un articol intitulat „Cărei religii ar aparţine Iisus Hristos?” dacă religiile ar avea nevoie de o reinventare bazată pe principiile lor pozitive.

„Iisus nu a menţionat niciodată persoanele homosexuale sau avorturile, insistând în schimb pe cei bolnavi şi săraci. Dar unii lideri creştini au prosperat, demonizând homosexualii. Mahomed a ridicat statutul femeilor la vremea lui, însă astăzi clericii islamişti interzic femeilor să conducă maşini, sau folosesc religia drept motiv pentru mutilare genitală. Buda ar fi îngrozit de segregarea impusă minorităţii musulmane din Myanmar de către budişti”, scrie Kristof.
 
Jurnalistul american susţine că fondatorii religiilor sunt în general vizionari carismatici care îşi inspiră urmăritorii prin moralitate, dar învăţăturile lor ajung să evolueze în birocraţii obsedate de bani şi putere. În cazul creştinismului, diferenţa este una cu atât mai vizibilă cu cât Iisus s-a răzvrătit împotriva autorităţii la vremea lui, în timp ce acum cultele creştine sunt aşa de răspândite încât reprezină autoritatea în multe zone ale lumii.
 
„Nu e de mirare că din ce în ce mai mulţi dintre noi, creştinii din naştere, alegere sau ambele, ne întrebăm tot mai des ce se întâmplă cu creştinismul. Ne simţim de parcă întemeietorul nostru a fost răpit şi ţinut ostatic de extremişti. Răpitorii săi îl scot în faţa camerelor ca să zică lucruri pe care nu le crede, şi iese de multe ori ca fiind anti-săraci, anti-mediu, anti-homosexuali, anti-intelectuali sau anti-ştiinţă. Acesta nu este Iisus pe care îl întâlnim în Biblie” scrie fostul pastor catolic Brian D. McLaren, în noua sa carte „Marea Migraţie Spirituală”.
 
Astfel de contraste contribuie activ la scăderea segmentului religios al populaţiei, în timp ce societatea se transformă în una tot mai seculară. Ateii, agnosticii şi persoanele care nu se identifică cu o anumită religie reprezintă aproape un sfert din populaţia actuală a Statelor Unite, conform unui studiu Pew Research.
 
În acelaşi timp, populaţia religioasă înregistrează o scădere a interesului enoriaşilor pentru propriile doctrine. Din nou luând exemplul creştinilor din Statele Unite, mai puţin de jumătate dintre americani ştiu să numească cele patru evanghelii, doar 41% au auzit de Iov, în timp ce 10% cred că Ioana d’Arc a fost soţia lui Noe.
 
Între toate aceste probleme, editorialistul american crede că religiile mari au nevoie de o reinventare care să se axeze mai puţin pe doctrine, şi mai mult pe principiile pozitive pe care le promovează.
 
„Ce-ar însemna dacă creştinii şi-ar redescoperi credinţa nu ca un sistem problematic de convingeri, ci ca un stil de viaţă generos, înrădăcinat în contemplare şi exprimat în compasiune? Ar putea creştinii să treacă de la definirea unui sistem de credinţe la exprimarea religiei ca un stil de viaţă plin de iubire?”
 
Răspunsul pozitiv la aceste două întrebări, puse tot în cartea lui McLaren, ar putea duce la o debirocratizare a religiilor şi o întoarcere la esenţa dorită de fondatorii acestora, în opinia lui Kristof.
 
„Nu birocraţia mă inspiră, nici doctrina, nici ritualurile antice, şi nici cele mai gloriase catedrale, temple sau moschei, ci mai degrabă un doctor misionar catolic care tratează victime ale războiului din Sudan sau rabin care se luptă pentru drepturile omului în cazul palestinieninlor – acest tip de persoane mă umplu cun sentiment aproape sfânt de admiraţie” conchide editorialistul american/