Parlamentarii, mai egali decât alţi aleşi
0Senatorii şi deputaţii şi-au votat un statut care-i privilegiază faţă de celelalte categorii de aleşi, consilieri locali sau judeţeni: ei pot ignora, fără riscul de a-şi pierde mandatul, deciziile de incompatibilitate ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Parlamentarii declaraţi incompatibili îşi vor păstra mandatul chiar dacă există o decizie definitivă a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Portiţa a fost introdusă în Statutul deputaţilor şi senatorilor, votat, ieri, de Parlament cu 309 voturi pentru, 56 voturi împotrivă şi două abţineri. Proiectul a fost sprijinit de parlamentarii PSD şi PNL, în timp ce reprezentanţii PPDD au părăsit sala, iar cei ai PDL au votat împotrivă.
În proiectul de statut era prevăzut că mandatul de parlamentar încetează la data rămânerii definitive prin neatacare a raportului ANI prin care se constată incompatibilitatea. Plenul reunit a acceptat propunerea senatorului PNL Tudor Chiuariu de eliminare a acestui articol. Parlamentarii îşi pierd funcţia doar în urma unei hotărâri a instanţei de respingere a contestaţiei făcute de cel declarat incompatibil.
Vechiul statut prevedea pierderea automată a mandatului în caz de incompatibilitate. Tudor Chiuariu susţine că problema se poate rezolva dacă ANI întreprinde o acţiune în constatare.
Potrivit legii însă, deciziile ANI fac obiectul contenciosului administrativ, iar o cerere de acţiune în constatare din partea Agenţiei nu poate fi admisibilă. Pentru a face acest lucru posibil, parlamentarii ar trebui să modifice Legea ANI.
Avocatul Elenina Nicuţ spune că amendamentul introdus de Tudor Chiuariu, care lasă portiţe parlamentarilor incompatibili, creează o situaţie de inechitate. „Raportul ANI este un act administrativ. Ce-ar fi dacă procesele-verbale de contravenţie nu ar fi executate, nu şi-ar produce efectele? Asistăm la o inechitate, clară, de tratament, între parlamentari şi ceilalţi aleşi“, a explicat Nicuţ, pentru „Adevărul“.
Directorul Freedom House România, Cristina Guseth, a oferit o analiză plastică a noilor prevederi din statutul parlamentarilor. „Parlamentarii noştri au ajuns să trateze o acuzaţie de incompatibilitate sau o anchetă penală ca un fapt eroic de rezistenţă prin neruşinare“, a opinat Cristina Guseth.
„AU ÎNVELIT CHESTIUNEA PROBELOR“
Parlamentarii au reformulat solicitarea de a primi probe din dosarele colegilor cărora trebuie să le aprobe arestarea.În cazul solicitărilor de reţinere, arestare sau percheziţie, solicitarea procurorilor trebuie să conţină „temeiurile de fapt şi de drept care atestă îndeplinirea cerinţelor legale pentru luarea măsurii reţinerii sau arestării, după caz, respectiv existenţa indiciilor temeinice care justifică necesitatea efectuării percheziţiei“.
O prevedere similară există şi în cazul aprobării urmăririi penale pentru miniştrii care au şi calitatea de parlamentari.
Specialiştii în drept spun că parlamentarii, invocând „temeiurile de fapt şi de drept privind reţinerea sau arestarea“, se transformă în instanţă.
„Problema gravă este că parlamentarii nu au dreptul să evalueze aceste temeiuri substituindu-se, astfel, puterii judecătoreşti. A doua problemă, secundară, dar la fel de gravă, este aceea că împiedică actul de justiţie“, a tranşat Guseth.
Şi Elenina Nicuţ crede că parlamentarii au votat un statut prin care devin intangibili. „Au învelit chestiunea probelor, dar este tot un fel de încălcare a atribuţiilor puterii judecătoreşti. Nu trebuie să se amestece Legislativul în chestiuni de judecată“, a spus Elenina Nicuţ.
CRITICILE OPOZIŢIEI
„Am sentimentul că ne-am aflat într-un salon de cosmetică, în care o cosmeticiană babană, adică puterea, a încercat să înfrumuseţeze statutul. Nu a reuşit decât o spoială“, a comentat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean (PDL).