Marcel Boloș, la Adevărul Live: Reforma pensiilor speciale, moment de cotitură istorică

Marcel Boloș, ministrul investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit la Adevărul Live despre importanța crucială pe care o au reformele asumate prin PNRR. În lipsa acestora, nu doar că vom pierde banii, ci România va continua să pompeze anual bani de la buget în adevărate „găuri negre”. 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă cel mai important sprijin financiar extern nerambursabil acordat României, însă provocările în implementare par să amenințe succesul acestuia. 

Spre deosebire de fondurile europene, această schemă de finanțare dezvoltată de Uniunea Europeană condiționează eliberarea banilor de aplicarea unor reforme sociale profunde, care să schimbe fundamental felul în care se cheltuiesc banii în câteva sectoare de importanță majoră, precum pensii și salariile bugetarilor. Cu toate acestea, deși nevoia de reformare nu a fost negată de guvernanți, aplicarea schimbărilor trenează. 

În mare parte, reformele propuse vor fi unele cu impact semnificativ și efecte însemnate asupra celor vizați. 

„Suntem într-un moment de cotitură istorică din punct de vedere al reformelor pentru că aceste reforme care vin sunt, pe componenta de cheltuieli publice, cu mare impact social asupra populației. Unele dintre ele sunt chiar de temut. Amintesc în treacăt doar reforma pensiilor speciale sau reforma salarizării bugetarilor. De asemena, avem reforma corporațiilor de stat, adică patrimoniul și resursele și bogăția statului român, administrate de corporațiile de stat”, a explicat Marcel Boloș la Adevărul Live.  

„Avem un mare noroc, cu ghilimelele de rigoare, că în PNRR avem și constrângeri. Nu merge să credem că reforma este benevolă. Este benevolă până la un anumit punct, când Comisia spune «stop joc, dacă nu implementați reforma așa cum este ea trecută în PNRR și care vine din spate cu o recomandare specifică de țară, nu mai primiți banii». Și sunt câteva exemple elocvente în acest sens, ele se știu deja în spațiul public. Dacă nu implementezi reforma pensiilor speciale, te costă un 1,4 miliarde de euro. Te costă, de asemenea, dacă nu implementezi reforma pensiilor generale, alt 1,4 miliarde de euro. Dacă nu implementezi reforma decarbonizării, te costă alt 1,4 miliarde de euro. Și tot așa, câte 1,4 miliarde de euro, până când noi învățăm lecția aceasta usturătoare”, a continuat ministrul. 

Trebuie renegociat PNRR? 

Deși renegocierea PNRR a fost cerută imediat după elaborarea și aprobarea planului, în 2021, șansele ca acest proces să fie acceptat de Bruxelles rămân scăzute. 

„Mi-aduc aminte că, atunci când mi-am început mandatul, eram foarte optimist în ceea ce privește renegocierea PNRR. Dar ușor ușor mi-a trecut acest optimism pentru că atitudinea Comisiei, care este una foarte dură în relația cu statele membre, este aceea de a respecta ceea ce s-a scris în PNRR, de a respecta reformele așa cum au fost ele gândite în PNRR și desigur toate încercările noastre de a face PNRR mai util pentru folosirea fondurilor alocate a fost sortită eșecului. Ne-am reconfirgurat și am înțeles că trebuie să ducem și să implementăm PNRR așa cum este el în momentul de față”, a spus Marcel Boloș. 

„Cred că ne așteaptă, după modelul PNRR, ca Politica de Coeziune (mecanismul european prin care sunt alocate fondurile europene către statele membre - n.r.) să împrumute componenta aceasta de reforme. Pentru că și noi, chiar dacă avem reforme de profunzime în PNRR, totuși ne-au rămas câteva pe dinafară și aici desigur am putea avea o listă întreagă de reforme care privesc buna funcționare a statului. 

Diferența dintre a cheltui și a investi

Faptul că banii din PNRR vin însă doar sub condiția implementării unor reforme ar putea impulsiona schimbări cu adevărat necesare. Să luăm exemplul fondurilor europene atrase de România în cei 16 ani de la aderare.

Nu de puține ori, efectele reale ale acestor bani injectați în economia românească și în mediul de business autohton au fost eclipsate de proiecte al căror impact a lăsat de dorit.

S-a împământenit astfel ideea că banii europeni merg mai degrabă pe studii de fezabilitate și servicii de consultanță și nu în sectoare unde ar produce cu adevărat valoare adăugată. 

„Noi am avut o paradigmă cu care ne-am tot rostogolit de-a lungul timpului, aceea în care trebuie să absorbim banii și de multe ori am căzut în capcana cheltuirii banilor fără să ne uităm ce folos aduc acești bani sau cât sunt de utile investițiile din fonduri europene în ceea ce înseamnă dezvoltarea României pe termen lung. A fost o capcană în care am cheltuit bani, am făcut absorbție, dar am fost ca niște pompieri de serviciu, când a apărut o problemă în sistemul de fonduri, am văzut că pierdem banii din anumite motive atunci practic noi am fost pompierii de serviciu, am căutat soluții. Cum am făcut și acum”, arată Boloș.