Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, la Adevărul Live: Cum sunt ajutați de stat fermierii afectați de secetă

Ministrul Agriculturii a vorbit, la Adevărul Live, despre despăgubirile acordate fermierilor afectați de secetă.

Jurnalist: Aproape jumătate din producția de grâu și porumb a României este afectată de secetă, așadar vorbim despre pierderi atât pentru stat cât și pentru fermieri. Ce măsuri s-au luat sau se au în vedere la nivelul Ministerului Agriculturii pentru limitarea efectelor secetei?

Florin Barbu: Sigur. În primul rând trebuie să fim foarte sinceri și securitatea alimentară a României este asigurată. Pot să vă spun că producțiile de grâu de anul acesta sunt la un nivel egal cu cele din 2023 și și în culturile de porumb o să fie producții bune pentru că Ministerul Agriculturii, - și atunci când eram directorul general al Agenții Naționale de Îmbunătățiri Funciare, partea de irigații, în România, în 2015 am plecat cu un proiect amplu de 1,5 miliarde de euro de reabilitare a sistemului de irigații din România. Dacă în 2014, 2015, irigam undeva la 180.000 de hectare, în momentul de față avem 1,6 milioane de hectare irigate în România, avem o lungime de aproape 2800 de km canale pline cu apă și mai mult de atât s-au reabilitat inclusiv infrastructura secundară de irigații pentru că și anul acesta am lansat prin programul Național Strategic pe care Ministerul Agriculturii îl are, fonduri europene alocate de 500 de milioane de euro pentru fermieri practic, pentru organizațiile de udători, pentru reabilitarea infrastructurii secundare inclusiv să poată să-și ia echipamentele de irigat, astfel încât să închidem acest, infrastructură principală, infrastructură secundară și echipament de irigat. În sprijinul fermierilor întotdeauna am venit, atunci când am plecat cu acest program ambițios, am fost la Comisia Europeană și am discutat practic și de apă gratuită în infrastructura principală de irigații. În 2015 am fost la Comisia Europeană, am discutat, le-am explicat că nu este un ajutor de stat venit direct către fermieri, pentru că fermierii din infrastructura principală de irigații mai au și infrastructura secundară și acolo au alte cheltuieli, practic nu era un sprijin direct către fermieri, lucrul acesta ne-a adus în anul acesta să, așa cum spuneam, să avem irigate 1,6 milioane de hectare și bineînțeles, să fim sinceri, 1 milion de hectare în sistem irigat de porumb, cu o medie de 14 t, înseamnă 14 milioane de tone cultură cantitate de cereale pe care noi nu am scos-o în ultimii 5-10  ani.

Jurnalist: Și ce alte măsuri aveți în vedere?

Florin Barbu: Pe lângă aceste măsuri și știm foarte bine că în România sunt undeva la aproape 9 milioane de hectare arabile din care se pot iriga maxim 2,7 milioane de ha. Deci ăsta este potențialul României ca să putem iriga terenul agricol, 2,7 milioane de de ha. Diferența de hectare sunt în sistem neirigat, condițiile meteorologice de anul acesta au fost foarte dure și severe. Lucrul acesta ne duce la o estimare a suprafeței agricole la culturile de toamnă și culturile de primăvară de aproape 2 milioane de hectare. Am discutat cu domnul prim-ministru, Marcel Ciolacu, mi-a spus că este de acord cu această măsură să venim în sprijinul fermierilor pentru calamități, anul acesta. Am discutat la Ministerul de Finanțe. Sumele care vor fi alocate se situează la valoarea de aproape două miliarde de lei, 400 de milioane euro, astfel încât să asigurăm o despăgubire de 200 de euro pe hectar.

Jurnalist: Știm că recent, pe 22 iulie dacă nu mă înșel, ați avut o întâlnire cu reprezentanții Băncilor Comerciale pentru soluții în vederea acoperirii ratelor și dobânzilor la credite pentru fermierii afectați de secetă, la ce concluzii ați ajuns?

Florin Barbu: Am avut o primă discuție cu băncile. Bineînțeles băncile nu aveau situația exactă a calamităților din România. Ministerul Agriculturii știți că prin Agro IMM Invest cât și prin Creditul Fermierului care este un credit cu 1.95% dobândă fixă prin care Ministerul Agriculturii pe o perioadă de cinci ani acoperă partea de ROBOR, este premieră în România nu s-a dat niciodată un credit, pentru că am profitat de cadrul Ucraina, unde putem acoperi ca și minister partea de ROBOR, sunt credite care sunt scadente în luna octombrie. Băncile nu aveau o situație exactă asupra secetei și a suprafețelor care sunt calamitate în momentul de față. Când le-am spus de 2 milioane de hectare, deja băncile au intrat în fibrilații și mi-au solicitat un răgaz până pe 1 august, adică mâine o să am o întâlnire cu băncile, pentru că vor să vină cu niște propuneri. Ministerul Agriculturii, nu vă ascund, și eu ca ministru am soluții pentru fermierii români, pentru că într-o perioadă așa de grea, unde un stat are peste 2 milioane de hectare calamitate și la condițiile meteo care au fost în ultima perioadă, bineînțeles și cu încadrarea în cadrul regulamentelor Comisiei Europene privind forța majoră pe care poți să o aplici într-un stat într-o astfel de perioadă, sigur, sunt contractele pe care eu le-am citit foarte bine, în calitate de ministru am solicitat toate contractele de la fiecare bancă a fermierilor care au fost încheiate și sunt posibilități prin care noi statul român putem să intervenim asupra forței majore. Asta înseamnă că se poate duce până la suspendarea pe un an de zile a ratelor și dobânzilor pentru fermierii români. Dar nu băncile sunt cea mai mare problemă. Băncile le putem rezolva. Problema sunt creditele luate de către anumite instituții financiare nebancare, vorbim de IFN-uri și leasing-uri care dobânzile sunt foarte mari, chiar dacă noi am dat dobânzi garantate de stat cu 2% marjă fixă +ROBOR, sau Creditul Fermierului, 1.95 rată fixă, fermierii vin din urmă cu niște credite foarte mari, cu dobânzi foarte mari. Aici la fel în caz de forță majoră și toate lucrurile acestea cine are o dobândă mai mare de 2% sau 1,5% marjă fixă + ROBOR, pot fi suspendate pe o perioadă de un an de zile, lucrul este foarte clar, pentru că fermierii nu pot plăti în momentul de față dobânzi de 18-24% cu cât au dat aceste instituții financiare nebancare. Sprijinul pe care noi îl dăm în momentul de față privind 200 de euro pe hectar, să începem plata subvențiilor, adică în 16 octombrie, în prima săptămână să facem avansul de 70% la subvenția de la Uniunea Europeană, cât și plata accizei la motorină care în momentul de față știți a fost majorat aproape la 2 lei pe hectar, pentru 78 l încadrare în consumul mediu. Acești bani mi-aș dori foarte mult să fie pentru înființarea culturilor, adică fermierii să aibă posibilitatea și resursele financiare să poată înființa culturile de toamnă, de aceea trebuie să luăm o măsură clară pentru bănci, pentru rate și pentru dobânzi cu băncile și cu leasing-urile și cu instituțiile financiar nebancare, cumva să suspendăm sau să înceapă plata la prima recoltă pe care fermierii o vor avea în anul 2025.

Jurnalist: Dar sunteți deschiși și la alte soluții, propuneri, venite din partea instituțiilor bancare, a băncilor?

Florin Barbu: Sigur. Eu aștept soluțiile lor. Eu vă spun că Ministerul Agriculturii e pregătit. Avem soluțiile încadrate în lege, în regulamentele Uniunii Europene și noi putem prin Guvernul României să dăm un act normativ astfel încât să putem ajuta fermierii români. Dar întotdeauna mi-a plăcut dialogul. Sigur nu cred că nici băncile nu-și doresc să aibă credite neperformante și sunt sigur că vom ajunge la un numitor comun. Mâine o să am o întâlnire cu băncile și urmează apoi, după ce voi lua decizia cu băncile să iau o măsură și cu instituțiile financiar nebancare și cu leasing-urile și bineînțeles după discuția de mâine vom avea o discuție și la Banca Națională a României.

Jurnalist: Aș vrea să discutăm un pic acum și despre situația provocată de pesta porcină. Câte focare sunt în prezent, dacă aveți aceste informații?

Florin Barbu: Deci focare nu sunt multe și sunt identificate în fermele de creștere intensivă. Deci focarele de pestă porcină  (...) a micilor rumegătoare nu au ajuns în fermele de reproducție, practic la fermieri, sunt în acele centre de colectare unde se face o finisarea a animalului și apoi pleacă către export. Sunt în strânsă legătură și cu Comisia și cu președintele ANSVSA. Exportul animalelor s-a efectuat într-un ritm norma, testele pe care noi le luăm până la 5% dintr-un export dintr-un vapor de 15000 de capete, luăm până la 5% probe, avem PCR care în șapte ore ne dau și probele, pot să vă spun că de când a apărut și am avut această discuție, săptămâna trecută, deja patru vapoare au plecat, în jur de aproape 70- 80.000 de berbecuți au plecat către export. Bineînțeles că am solicitat foarte clar chiar dacă ANSVSA nu este în ordonarea Ministerului Agriculturii și este la secretariatul general al Guvernului, m-am implicat foarte mult, pentru că sunt fermieri, și țin foarte mult la ei și nu vreau să aibă probleme financiare, pentru că sectorul ovin din România s-a dezvoltat foarte bine și lucrul acesta l-am făcut și noi prin politica pe care am avut-o, externă, inclusiv cu premierul Marcel Ciolacu. Piețele la care am dat drumul, atât în Emiratele Arabe, cât și în Arabia Saudită, Maroc, Iordania, au fost deblocate aceste piețe și cantități foarte mari de animale au plecat către export. Și un lucru foarte important: și în 2023, dar și în 2024 deținem aproape 24% din consumul de carne de oaie din UE vine din România, din fermele din România.

Jurnalist: Crescătorii afectați pot fi despăgubiți? Care este cunatumul?

Florin Barbu: Sigur, despăgubirile vor fi identificate de către... Acești bani vor veni de la Comisia Europeană. Lucrurile le vom stabili și în funcție de pierderile care sunt înregistrate. Sunt niște formule de calcul și ale Comisiei Europene, pe aceste despăgubiri. Problema este ca și fermierii să aibă acele animale identificate pentru că vă spun un lucru, au fost controale ample și anumite animale care se aflau în aceste ferme nu erau evidențiate în baza națională a ANSVSA. Adică lucrurile trebuie să intre în normalitate și am discutat și cu fermierii, și am avut o discuție sinceră. Atâta timp cât nu le ai înregistrate, crotaliate pentru a ști exact situația sectorului ovin din România și mai mult de atât, nu le avem identificate și crotaliate, noi nu putem da drumul la export. Dar văd că fermierii au intrat, au avut încredere în Ministerul Agriculturii și deja încep să declare acele ovine care nu erau înregistrate în baza de date. Și sunt convins că în România efectivul nu este la 12-13 milioane de ovine, este mult mai mare.

Jurnalist: Aș vrea să discutăm un pic și despre plafonarea adaosului comercial la unele alimente. Este posibil să fie extinsă lista alimentelor pentru care se aplică, în preajma sărbătorilor de Crăciun spre exemplu, pentru că știm că unele produse specifice au fost scoase de pe listă?

Florin Barbu: Așa este. Știm foarte bine, în 15 iunie 2023, când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii și am venit cu acea ordonanță privind plafonarea adaosului comercial foarte mulți anialiști credeau că va fi un eșec. S-a văzut în trei luni de zile, pentru că aplicarea unei astfel de ordonanțe, a unei astfel de scheme, are o perioadă de a arăta practic în indicele prețului de consum la INS, cât și la Consiliul Concurenței, că prețurile au scăzut foarte mult și s-a văzut acest lucru, au fost scăderi între 8%, până la peste 32%. În momentul de față Ordonanța este aprobată de Parlamentul României, este o listă, până la 31 decembrie este în vigoare, dar din discuțiile pe care le-am avut cu partea de procesare din România și vorbim în lactate, vorbim în sectorul de carne din România, cât și procesare din carne, și-ar dori ca această Ordonanță să se aplice pentru toate produsele care sunt procesate în România.

Jurnalist: Această schimbare când ar urma să aibă loc?

Florin Barbu: Deci acest act normativ este finalizat, bineînțeles decizia va fi una probabil în Guvernul României va fi o decizie și politică pe acest lucru și eu îmi doresc foarte mult ca produsele românești să fie protejate. Pentru că nu-mi doresc niciodată, acest lucru l-am făcut pentru că am făcut o analiză foarte clară, nu putem avea produse românești făcute de procesatori români cu adaos comercial pe magazinele din retail mai mari decât cele care vin din import. Lucrul acesta face ca produsele românești bineînțeles să nu se vândă, iar producătorii noștri și procesatorii noștri să nu meargă la capacitate maximă, pentru că Guvernul acesta merge cu un plan foarte serios de dezvoltare și știm două proiecte foarte importante. Pe de o parte Investalim pe care noi l-am lansat și săptămâna aceasta se dau și se dă și lista cu procesatorii care au câștigat acest program, vorbim de aproape 1 miliard de euro pentru că granturile de la bugetul de stat sunt de 590 de milioane de euro, iar până la 1 miliard procesatorii au venit cu cofinanțarea lor. Doi, o măsură foarte bună, vorbim aici vorbim de procesare mare, vorbim de unități de procesare de peste 100 de milioane de euro. Ca măsură complementară pentru fermierii care vor să facă procesare la un alt nivel, mai mic, adică vorbim local, unde sunt integrat vegetal cu zootehnie și cu procesare, am scos prin fonduri europene, prin DR- 22, o măsură tot din Programul Național Strategic, 210 milioane de euro. De cât credeți că s-au depus proiecte? De 1,7 miliarde de euro. Și în momentul de față vreau să,- anumite axe pe care trebuia să le mai scot pe programul național strategic, le voi reevalua și bineînțeles în septembrie voi suplimenta DR-22, astfel încât și pentru cei mici, cu proiecte de 3 milioane de euro-10 milioane de euro, să semnăm contracte la fel de 1 miliard de euro. Asta înseamnă că începând cu luna septembrie sunt semnate în România aproape 2 miliarde de euro procesare și cred că în următorii patru ani cu aceste proiecte implementate România devine în sud-estul Europei, cel mai puternic stat ca procesare la produsele agroalimentare.

Jurnalist: Chiar spuneați, cred că la preluarea mandatului, că România conercializează produse alimentare de import de proastă calitate, v-ați păstrat această părere sau s-a schimbat?

Florin Barbu: Nu am înțeles, cum România comercializează...?

Jurnalist: Spuneați că există în România produse alimentare de import de proastă calitate.

Florin Barbu: Da. Și îmi mențin această părere, pentru că nici în procesarea din România, pe care noi vrem să o dezvoltăm, eu îmi doresc ca și ministru să procesăm carne românească, de aceea împreună cu domnul premier Marcel Ciolacu, atunci când am preluat pe 15 iunie și am dat drumul la un program pe porc și pasăre, prin care finanțăm partea de reproducție atât la păsări, cât și la porc și până la 31 decembrie terminăm în sectorul de porc 46 de mii de locuri de cazare în sistemul de reproducție, asta înseamnă că România începând cu anul următor va mai produce încă 1,2 milioane de purcei, practic purcei care merg în fermele de gras pentru că analiza este foarte clară: un fermier care are fermă de îngrășat, cumpără purcelul din alte state din UE, cu 125 de euro. Prețul de producție a unui purcel în România este de 60 de euro. Diferența este foarte clară. Atunci când România importă 5 milioane de purcei, practic ori 60 de euro diferența între ce produce România și ce cumperi din import, cei 300 de milioane de euro pleacă către alte state și pleacă practic din buzunarul fermierilor români. Lucrul acesta l-am făcut prin acest program și la 1 septembrie lansăm un nou program, vorbim de aproape 90 de mii de locuri de creștere de reproducție la porc, dar va fi integrat și cu partea de îngrășare, partea de porc gras. Cele 2 proiecte dacă sunt finalizate în următorii trei ani, România produce în sistem industrial, nu vorbim de gospodării țărănești, 8,7 milioane de porci, asta înseamnă gradul de autosuficiență. Atunci putem vorbi că avem produse românești cu carne din România și de-o calitate superioară. Pentru că nu ascund faptul că sunt state care produc carne de porc, carne de pasăre, unde în hrana lor cerealele  sunt decât 50%. În România se produce cu 90%. Că e sector avicol, că e sector de porc, noi producem carne, iar mâncarea are în componență 90% cereale. Nu mai vorbim de partea de sector avicol unde România deja deține un grad de autosuficiență de 160%, avem cel mai de calitate pui din Uniunea Europeană, am deschis două piețe importante, Franța și Italia, unde aceste state importă puiul făcut la noi cu 70, cu 90% porumb, adică un pui de calitate și cred că în anul următor ajungem undeva la 180 de milioane de pui pe care îi vom exporta în cele două state.

Jurnalist: Aș vrea să discutăm acum despre un alt subiect. Știu că la un moment dat, ca urmare a unei anchete penale și a unor verificări instituționale au fost blocate niște plăți pentru stuful din Deltă. S-au deblocat aceste plăți? Nu am văzut o evoluție a acestei situații.

Florin Barbu: În momentul de față este o achetă.

Jurnalist: Deci sunt încă blocate?

Florin Barbu: Deci nu s-a plătit nici o sumă de bani. În momentul de față este o anchetă, s-a luat decizia de către conducătorul Agenției de plăți, până la finalizarea anchetei să fie totul suspendat, așteptăm decizia. Problema este că toate celelalte state beneficiază de această subvenție. În cazul în care acum și ancheta penală nu ne duce la o decizie, dacă s-a procedat corect sau dacă fermierii, - pentru că nu sunt decât doi sau trei fermieri, noi vorbim de toată Delta Dunării, adică orice fermier, orice crescător de animale care deține pășune unde are încărcătură cu stuf, majoritatea, 90% din nutreț din Delta Dunării, iar animalele, vacile de carne se cresc cu, asta e realitatea, pe pășuni cu stuf. Dacă lucrul acesta nu vine mai repede iar decizia anchetei nu vine mai repede, România riscă să piardă acești bani.

Jurnalist: O decizie a anchetei,la ce vă referiți, la o eventuală trimitere în judecată sau la o decizie a instanței, pentru că acolo lucrurile durează destul de mult?

Florin Barbu: Nu la o decizie a instanței, dumneavoastră știți, în anchetele acestea se strâng documente, poate Parchetul General sau EPPO, cine verifică lucrul acesta să vadă și eu sunt convins 100% că Agenția a procedat corect, să se încadreze în baza legală, și această sesizare care a fost făcută, că sesizarea nu a fost făcută de anumite persoane, a fost făcută inclusiv și de directorul general care era în acea perioadă și foarte bine a făcut, pentru că probabil a încercat, la scandalul mediatic care era, să se acopere de niște lucruri. A făcut această solicitare. Bine, și orice anchetă cred că am văzut în România, unde sunt și procurori foarte serioși care verifică și dacă nu sunt probe sau a fost încadrată în temei legal, să dea o (o nouă începere n.r.) și aceste sume să fie deblocate, mai mult de atât am atras atenția și am solicitat și solicit în continuare și un audit al Curții de Conturi care se ocupă pe partea de fonduri europene, să vină anul acesta să verifice pentru că în fiecare an ești verificat fiind ordonator principal de credite și unitățile subordonate în cadrul Ministerului Agriculturii să fie verificate aceste subvenții, dacă procedura a fost constituită corect și pot fi aplicate. Adică sunt instituții de control care pot verifica și care pot da o decizie.

Jurnalist: O decizie pe baza căreia poate s-ar putea schimba legea, adică nu știu?

Florin Barbu: Legea nu avem ce să schimbăm. În momentul de față vă spun că toate procedurile pentru fermierii din Delta Dunării este foarte corectă, adică oamenii pot să-și ia aceste subvenții, dar vom vedea, și este o anchetă în curs, când se va finaliza  bineînțeles că vom ieși cu un comunicat și Agenția de Plăți va va ieși cu un comunicat și va spune exact realitatea.

Jurnalist: Exista o discuție legată de reorganizarea Ministerului, există un plan în acest ses?

Florin Barbu: Sigur. S-a dat o Ordonanță, vor fi comasate anumite instituții din subordinea Ministerului Agriculturii, pentru că erau foarte multe care funcționează cu trei-patru angajați și vă dau și un exemplu: dacă vorbim de partea de fitosanitar, noi aveam partea de semințe aveam doi angajați în teritoriu, ANZ, de zootehnie, aveam trei angajați în teritoriu sau patru, pe fiecare județ, OSPA, care se ocupă de partea de cartare a terenurilor, unde la fel sunt câte patru-cinci angajați. E lucrul acesta eu am făcut o comasare astfel încât să facem o instituție puternică, astfel încât orice fermier atunci când accesează proiectele sau atunci când are nevoie de anumite adeverințe să nu mai meargă la cinci instituții, să meargă la o singură instituție din cadrul Ministerului Agriculturii, direcția agricolă, să-și ia acel aviz.

Jurnalist: Dar nu vorbim despre desființare de funcții?

Florin Barbu: Nu se desființează, nimeni nu pierde la salariu, vor fi desființate anumite fubcții de conducere.

Jurnalist: Și cu acele persoane ce se întâmplă?

Florin Barbu: Rămân pe partea de execuție, nimeni nu-și părăsește locul de muncă. Deci toată lumea, chiar dacă este șef, va beneficia de funcție de inspector superior în cadrul direcției în care lucrează.