După patru ani: povestea unui declin. Cum s-a schimbat Hi5

Aşa poate arăta acum un profil de Hi5

Lumea reţelelor sociale s-a schimbat enorm de mult după apariţia Facebook. Unele platforme au fost înghiţite de galaxia albastră a lui Zuckerberg, altele au dispărut, alte s-au transformat. Una a suferit mutaţii oribile.

Deschizi ochii pentru prima dată în ultimii patru ani. Ultimul lucru pe care ţi-l aminteşti este un fundal colorat şi o melodie de la Linkin Park cântând în surdină. Toţi prietenii tăi erau lângă tine. Apoi ceva s-a întâmplat.

Te uiţi debusolat în stânga şi în dreapta. Nimic nu mai e cum îţi aminteai. În faţa ta ai un avizier. „Persoane pe care ar trebui să le întâlneşti“. Cinci domnişoare zâmbesc provocator. „Da sau nu?“. Ce naiba se întâmplă?

Cobori privirea. „Animale pe care ar trebui să le cumperi“. Te uiţi cruciş. Nu e niciun animal în apropiere. Numai oameni. „Cumpără-l pe Boberschi S. acum!“, te costă numai 176 de milioane. Acum e deţinut de Ovidiu Nicolae. Ai ajuns pe Internetul ascuns? Nu.

Trei rânduri mai jos, o doamnă de vreo 50 de ani lipsită de inhibiţii îşi etalează lenjeria. Sub ea, Agent Sex1 (Gigolo) stă în chiloţi, pe pat. Bine ai revenit pe Hi5.

Amintiri din preistorie

Eram în liceu când mi-am făcut contul de Hi5. Nu ştiam exact ce este, dar ştiam că blonda simpatică de la clasa alăturată cu care îmi era ruşine să vorbesc era acolo. Mă uitam printre pozele ei şi ocazional mai postam câte o melodie cu versuri ale căror profunzime le supraestimam enorm.

La scurt timp după am început să-mi caut prietenii acolo. Cei mai mulţi aveau conturi, doar câţiva care erau mai rebeli spuneau că e „lame“. Mie nu îmi păsa. Acum ştiam exact cui îi place de mine. Trebuia doar să dau click pe butonul „Cine ţi-a vizitat profilul“. Am început să pun mai multe poze cu mine şi să postez glume şi citate înţelepte. Devenisem dependent. Reţeaua mea de ajunsese la peste 250 prieteni şi eram mândru de asta.

Apoi am ajuns la facultate şi ceva s-a schimbat. Facebook începuse să deja să devină popular şi ţin minte cum un profesor ne-a recomandat tuturor să ne facem conturi. Lumea lui Zuckerberg m-a prins instant şi am şi uitat de Hi5. Asta până acum.

Decadenţă

HI5 nu a fost niciodată cea mai curată reţea socială, în principiu pentru că te lăsa să vezi cine ţi-a vizitat profilul şi te lăsa să nu îţi pui numele real. Dar peste asta, Hi5 era cu adevărat o reţea socială. Puteai interacţiona cu postările celorlalţi, puteai trimite mesaje etc. În plus, cu puţine cunoştinţe de HTML îţi puteai personaliza profilul cum voiai tu.

Apoi a apărut Facebook şi Hi5 a început să se scufunde. Reţeaua fondată în 2003, în San Francisco, avea probleme şi trebuia să se reinventeze. Astfel, în 2011, Ramu Yalamanchi vindea site-ul companiei de jocuri Tagged şi platforma se schimba.  La început, toată lumea juca fel de fel de joculeţe şi, potrivit comScore, Hi5 ajunsese să fie pe locul 6 în topul celor mai accesate site-uri de gaming din lume.

Cei de la Tagged nu au fost însă mulţumiţi, aşa că au schimbat iar reţeaua. „Jocul“ Pets este centrul universului Hi5. În Pets poţi să cumperi oameni cu banii virtuali şi poţi fi cumpărat de alte persoane. Nu am găsit scopul acestui joc, decât poate acela de a începe mai uşor o conversaţie de genul „ce ai vrea să fac, stăpâne?“. Nu poţi schimba nimic la profilul persoanei pe care o cumperi, nu poţi interacţiona cu ea în alt fel decât ai putea-o face fără să o deţii.

Pe lângă Pets, mai este o secţiune numită Meet Me. Aceasta mi-a adus aminte de Badoo sau de alte site-uri de online dating. Poţi practic să spui dacă o persoană te atrage sau nu. Poţi alege, de asemenea, ce vrei să vezi pe pagina principală: poţi să vezi oameni din toată lumea, prieteni de-ai tăi sau poţi selecta în funcţie de vârstă şi de sex.

Profilul tău poate fi public sau privat şi în continuare poate fi personalizat. Ai la alegere sute de teme, care mai de care mai kitschoase. Încă nu eşti obligat să-ţi pui numele real. Eu sunt în continuare „Tavi“. Mulţi folosesc simboluri sau porecle.

Tot site-ul pare a fi ca un oraş care a stat blocat în chihlimbar timp de câteva secole şi când a revenit la viaţă toţi locuitorii au ales să trăiască într-un dezmăţ total. Eu am intrat pe Hi5 pentru a căuta nişte poze mai vechi cu mine. Încă sunt acolo. Mesajele mi-au dispărut, la fel şi toate postările. Poate e mai bine. Plec de aici uşor tulburat. Zuckerberg, m-ai câştigat pe vecie.