Retrospectivă. Premiere medicale în România în anul 2012

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anul 2012 a fost un an al premierelor în domeniul sănătăţii
Anul 2012 a fost un an al premierelor în domeniul sănătăţii

Cu toate că domeniul sănătăţii a fost într-un continuu proces de reorganizare, anul 2012 a fost un an al premierelor în medicina românescă, în ceea ce priveşte chirurgia cardiovasculară, neurochirurgia şi prelevarea de organe pentru transplant.

În luna ianuarie, prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a efectuat în premieră în ţara noastră un transplant hepatic la un pacient de 46 de ani, diagnosticat cu cancer colorectal cu metastaze hepatice.
Intervenţia chirurgicală a durat aproximativ opt ore, evoluţia post-transplant a pacientului fiind favorabilă. Era al cincilea transplant hepatic realizat, de la începutul lui 2012, de profesorul Irinel Popescu, informează Agerpres.

În luna februarie, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu” din Bucureşti, a fost aplicată, pentru prima dată în ţara noastră, procedura de asistare cardio-pulmonară postoperatorie de tip ECMO - oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, pentru şoc cardiogen, după o operaţie pe cord deschis. Echipa care a aplicat procedeul a fost una complexă, condusă de conf. dr. Şerban Bubenek.

El preciza, la acea vreme, că procedura de suplinire mecanică a cordului şi plămânilor prin tehnica ECMO a decurs cu succes, pacienta fiind asistată corespunzător pentru mai mult de 65 de ore în secţia ATI 2 a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare. După cele 65 de ore, aceeaşi echipă a constatat recuperarea funcţiei cardiace şi a efectuat sevrarea de ECMO în sala de operaţie, iar pacientei i-a fost salvată viaţa.

Până la acea dată, în lume fuseseră descrise sub 1.600 de cazuri de ECMO post chirurgie cardiacă.
Potrivit medicului, implementarea acestei metode în România deschide calea unor noi progrese medicale în chirurgia cardiacă pediatrică şi a adultului, a tratamentului de urgenţă a infarctului de miocard complicat cu stop cardiac, dar şi în terapia insuficienţei respiratorii severe.

Luna martie a adus mai multe premiere medicale. 

Pe 1 martie, o intervenţie complexă de implantare a şapte electrozi intracerebrali, având ca scop identificarea exactă a locului în care se află focarul epileptic şi extragerea acestuia, a fost efectuată la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti.

Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, preciza, după intervenţie, că echipa medicală a fost formată din chirurgi, neurologi şi biofizicieni şi l-a avut coordonator pe dr. Jean Ciurea.
Pacientul care a fost supus acestui implant suferea de epilepsie focală, localizată în zona vizuală a creierului.

Tot în martie, o operaţie de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero a fost realizată în premieră în România, după cum anunţa Maternitatea Regina Maria.

O femeie aflată în cea de a 29-a săptămână de sarcină, la o ecografie de rutină, a aflat că bebeluşul ei este foarte bolnav. Medicul ei curant a sfătuit-o să meargă la un alt doctor pentru a avea o a doua părere medicală.

Dr. Hadi Rahimian, directorul medical al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Regina Maria din Bucureşti, a confirmat diagnosticul: în plămânii micuţului se acumulase lichid. Dacă acesta ar fi crescut în cantitate prea mare, ar fi dus la comprimarea plămânilor. La naştere, copilul ar fi putut prezenta insuficienţă respiratorie severă, potenţial fatală.

În săptămâna următoare de sarcină, dr. Rahimian a montat la nivelul fătului un şunt toraco-amniotic. Prin acest şunt, lichidul din plămâni a fost drenat în lichidul amniotic, ceea ce a permis dezvoltarea plămânilor in utero, aceştia ajungând la o mărime normală la naştere, notează Agerpres.

De altfel, operaţia de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero nu era singura intervenţie chirurgicală cu grad mare de risc realizată la această clinică.

O altă premieră chirurgicală fusese înregistrată în februarie la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Regina Maria, când un băieţel de doi ani a primit a doua şansă la viaţă în urma unei intervenţii chirurgicale de neurinom acustic gigant, îndepărtat cvasitotal. Intervenţia chirurgicală a durat 20 de ore. După operaţie, copilul a putut să facă câţiva paşi cu sprijin minim şi şi-a reluat alimentaţia. Kinetoterapia a fost începută precoce. Operaţia a fost realizată de dr. Sergiu Stoica, medic format ca neurochirurg în cadrul Universităţii Henri Poincare, Nancy, Franţa.

Şi tot în martie, o operaţie de transplant hepatic dublu a fost efectuată în premieră naţională la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec”.

Unei fete de 14 ani, de 77 de kilograme, suferind de boala Wilson (afecţiune metabolică a ficatului caracterizată prin depunerea de cupru la nivelul ficatului şi transformarea cirotică a acestuia), i-au fost transplantate două porţiuni de ficat. Una de la mama sa, în vârstă de 33 de ani, şi una de la sora sa, în vârstă de 19 ani, după cum explica, la acea vreme, coordonatorul echipei chirurgicale, prof dr. Irinel Popescu, cel care realizase primul transplant hepatic din România.

Potrivit acestuia, într-o astfel de intervenţie este foarte important volumul de ficat prelevat, care se raportează la masa corporală, în cazul fetiţei fiind necesare 770 grame de ficat, iar donatorului trebuie să îi rămână 30 la sută din volumul ficatului.

Dr. Alexandrina Constantinescu, gastroenterolog pediatru, explica, la rândul său, că boala de care suferea fata era genetică şi afecta şi ficatul şi creierul. Potrivit medicilor, boala debutase brusc, în ianuarie. Pacienta venise de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” într-o stare gravă şi a necesitat suport de Terapie Intensivă. De la sfârşitul lui ianuarie i se făcuse tratament şi pentru că exista riscul de deces începuse investigarea unor posibili donatori.
 
În luna aprilie, o prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator de organe fără activitate cardiacă (categoria IV Maastricht) a avut loc la Centrul de Excelenţă de Transplant Oradea.
Era primul donator de acest tip din România de la care se recoltau mai multe organe (ficat, rinichi) şi mai multe ţesuturi (cornee, piele), acesta fiind în moarte cerebrală iniţial, dar ulterior încetându-i şi inima să bată

Luna iunie a adus o nouă premieră medicală. O operaţie de hemipelvectomie dreaptă, cu reconstrucţie cu alogrefă şi artroplastie totală de şold a fost realizată, pentru prima oară în România, la Spitalul de Ortopedie MedLife.

Potrivit unui comunicat al instituţiei remis la acea vreme presei, acest tip de intervenţie era unic prin complexitatea şi riscurile implicate. Operaţia a necesitat 12 ore şi a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din 12 medici şi condusă de prof. dr. Mihai Popescu (ortopezi, chirurgie vasculară, urologi, chirurgie general, ATI), având la dispoziţie aparatură de ultimă generaţie.
Hemipelvectomia a presupus înlăturarea unei jumătăţi din bazin (pelvis) şi apoi reconstrucţia bazinului cu alogrefă, aceasta din urmă fiind obţinută de la o bancă de ţesuturi.

Intervenţia a fost efectuată la o pacientă în vârstă de 35 de ani, pentru un diagnostic de chist hidatic recidivat după o operaţie suferită cu mai mulţi ani în urmă. Pe toată durata operaţiei, s-au succedat trei echipe de medici specialişti, care au colaborat îndeaproape pentru finalizarea cu succes a acestei intervenţii.

Prima echipă, formată din medici de chirurgie vasculară, urologie şi chirurgie generală, a pregătit şi izolat osul afectat şi ţesuturile moi adiacente, a identificat şi eliminat apoi chisturile, în timp ce a doua echipă a pregătit grefa de os, modelând-o pentru a se potrivi exact pe structura bazinului pacientei. A treia echipă de medici a fixat proteza şi a finalizat operaţia. Toate echipele au acţionat sub îndrumarea şi coordonarea prof. dr. Mihai Popescu, cel care a diagnosticat cazul şi a planificat întreaga operaţie, aminteşte Agerpres.

Pacienta, care a stat sub anestezie pe durata a 12 ore, a fost trezită lent, în decurs de câteva ore.
Monitorizarea şi îngrijirea postoperatorie, pe parcursul celor trei săptămâni de spitalizare, au presupus atât kinetoterapia, cât şi psihoterapia şi terapia durerii, din echipa medicală făcând parte şi un medic psihiatru. Prognosticul postoperator într-o primă etapă era unul bun, însă pacienta urma să parcurgă o perioadă de recuperare mai lungă, în care să reînveţe să îşi controleze muşchii şi funcţia motorie a membrului pelvin.

În luna august, o echipă de cinci medici ieşeni de la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” a petrecut 12 ore în blocul operator pentru a efectua un transfer liber de ţesuturi la un copil în vârstă de 17 ani, intervenţia fiind o premieră pentru unitatea medicală.

În septembrie, medici de la Spitalul Floreasca au realizat, în premieră în România, două operaţii de denervare a arterei renale, operaţie care îi ajută pe pacienţii hipertensivi, rezistenţi la mai mult de patru medicamente, să reducă tensiunea arterială. Operaţia s-a realizat cu ajutorul unei tehnici aduse din Germania de către doctorul Karl Stangl, cardiolog la Clinica Charite de la Universitatea din Berlin, cel care a şi coordonat intervenţia chirurgicală.

Medicii de la Floreasca au confirmat faptul că este o operaţie destul de costisitoare, având în vedere că numai sonda costă aproximativ 6.000 de euro. De asemenea, intervenţia necesită şi un generator „care să emită energia necesară pentru a respecta caracteristicile pe care le doreşte operatorul”.
Pentru a putea beneficia de această intervenţie chirugicală, pacienţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, printre care să nu prezinte leziuni pe artera renală şi să nu aibă nicio formă de hipertensiune secundară.

În luna octombrie, două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit stand pentru bifurcaţii au fost realizate, în premieră naţională, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Potrivit prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful secţiei de cardiologie, s-a utilizat un dispozitiv special, care se montează în arterele inimii şi permite ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise. Intervenţiile au fost efectuate unor pacienţi de sex masculin, în vârstă de aproximativ 60 de ani, care sufereau de o boală coronariană ischemică, cu angină pectorală severă.
Spre deosebire de procedura standard, procedura realizată în premieră naţională la Spitalul Universitar permitea o funcţionalitate mai bună a arterelor afectate şi oferea şi o serie de avantaje
Costul unei astfel de intervenţii poate ajunge până la 1.500 de euro, însă 75 la sută din valoare poate fi acoperită printr-un program naţional al Ministerului Sănătăţii.

Tot în octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti a avut loc o operaţie de protezare de genunchi personalizată, în premieră atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est.

Protezarea a fost efectuată de o echipă condusă de conf. dr. Cătălin Cîrstoiu unei paciente în vârstă de 59 de ani, care suferea de gonartroză, o boală care afectează calitatea articulaţiilor de la genunchi.
Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este primul centru din România şi printre primele două centre din Europa care au fost acreditate pentru acest tip de procedură.

Spre deosebire de protezarea de tip clasic, protezarea de genunchi personalizată oferă un timp operator mai scurt, riscul apariţiei complicaţiilor este mai scăzut şi de asemenea comportamentul postoperator conferă o mobilitate mai mare a protezei.

Implantarea primului stent resorbabil - o premieră medicală naţională - a avut loc în noiembrie, la Centrele de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională Med New Life (MNL) cu punct de lucru în incinta Delta Hospital din Bucureşti. Costul unui astfel de stent este în jur de 4.000 de euro.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite