Sughiţul şi leacurile lui ciudate. Oare chiar funcţionează sperietura sau ţinutul respiraţiei?

De la ţinutul respiraţiei până la trucuri mult mai ciudate şi chiar de-a dreptul nepoliticoase, există tot felul de metode de a vindeca enervantul sughiţ. Însă, oare chiar funcţionează sau am putea, pur şi simplu, să aşteptăm să treacă în loc să ne supunem corpul la tot felul de absurdităţi?

În momentul în care începi să sughiţi, fiecare persoană din jurul tău îţi va propune cea mai bună cale de a scăpa, fie să-ţi ţii respiraţia, fie să te sperie sau să-ţi dea o linguriţă cu zahăr. Având atâtea remedii la îndemână, întrebarea este care dintre ele este susţinută de dovezi ştiinţifice?

Atunci când sughiţi, un spasm din diafragmă face aerul să se grăbească spre plămâni. Acest lucru închide brusc corzile vocale, fapt care dă naştere sunetului caracteristic sughiţului „hic“, notează „BBC Future“.

De ce sughiţăm

Există peste 100 de tulburări medicale care pot cauza sughiţul, dar marea parte a cazurilor sunt benigne. Sughiţul mai poate fi provocat şi de anumite medicamente, de unele substanţe folosite în anestezie, de steroizi, de medicamente împotriva bolii Parkinson şi chiar de chemoterapia împotriva cancerului. Şi totuşi, în mare parte a timpului, niciuna dintre aceste cauze nu este responsabilă pentru sughiţ.

Să râzi, să bei mult alcool, să mănânci prea repede sau să înghiţi o gură prea mare de suc acidulat pot declanşa sughiţul. Însă, poate porni şi din senin. Unele cazuri de sughiţ pot atinge extreme. De exemplu, cea mai lungă „şedinţă de sughiţuri“ a fost a americanului Charles Osborne. El a început să sughiţe în 1922 şi, povestea spune, nu s-a oprit până în februarie 1990, recordul său fiind de 68 de ani.

Din fericire, majoritatea episoadelor de sughiţat pot fi stopate cu ajutorul unor măsuri simple, cu toate că există opinii atât de diferite privind cea mai bună metodă.

Remedii contra sughiţului

Multe din remediile din casă se bazează pe două mecanisme. În primul grup se încadrează metodele care cresc nivelul de dioxid de carbon din sânge, inhibând spasmurile diafragmei. Aceste tehnici includ ţinutul respiraţiei sau respiratul într-o pungă. Uneori, funcţionează, dar oamenii de ştiinţă nu ştiu exact de ce. Unii sunt de părere că e o formă de distragere a corpului, pentru a se concentra pe creşterea nivelurilor de dioxid de carbon. Alţi cercetători au spus că, la început, sughiţul poate fi provocat de niveluri scăzute de dioxid de carbon, şi că nivelurile crescute îl opresc cu siguranţă.

Un alt mecanism este să stimulezi nervul vag care vine din creier până în stomac, prin coordonarea respiraţiei şi înghiţitului. Acest nerv este implicat în procesul sughiţului, dar poţi întrerupe lanţul evenimentelor prin stimularea lui aşa că va trimite mesaje în creier, anunţând un nou set de efecte.

Aici intră în joc băutul apei, mâncatul unei lămâi sau chiar de gheaţă pisată. În acelaşi fel funcţionează trasul de vârful limbii, băgatul degetelor în urechi sau chiar apăsarea delicată a ochilor: stimulează nervul vag. Organismul este distras de la sughiţ, făcându-l atent la altceva mult mai important. La fel funcţionează şi sperietura. 

Un remediu mai mult decât ciudat

Mai există un leac, dar e posibil să nu vrei să-l încerci acasă. Acest remediu a fost adoptat de Francis Fesmire de la Colegiul de Medicină din Tennessee, SUA. El chiar a scris o lucrare despre beneficiile acestei tehnici, titlul volumul explicând foarte clar ce trebuie să faci: „Cum să scapi de sughiţul enervant prin masaj rectal digital“ (Termination of intractable hiccups with digital rectal massage).

Povestea lucrării ştiinţifice a doctorului Fesmire decurge în felul următor: un bărbat a ajuns la camera de gardă a spitalului plângându-se de faptul că a sughiţat la fiecare două secunde, în ultimele trei zile. După ce s-au încercat toate metodele, de la provocarea vomitatului până la presiunea aplicată pe globii oculari, doctorul Francis Fesmire şi-a reamintit de un caz în care o bătrână care suferea de un ritm cardiac crescut, a fost calmată prin inserarea unui deget în anus. Aşa, medicul a încercat acelaşi lucru cu pacientul cu sughiţul. Şi a funcţionat.

Însă atunci când a câştigat premiul „Ig Nobel“ (distincţie acordată celor mai trăsnite, ciudate sau inutile studii şi realizări ştiinţifice), dr. Fesmire spune că şi-a dat seama că acelaşi efect l-ar fi avut un orgasm, care oricum ar fi fost mai pe placul pacienţilor. Ambele metode stimulează acelaşi nerv vag.

Psihologia sughiţului – combaterea ar putea funcţiona şi, oricum, e inofensivă

Este adevărat că multe dintre aceste remedii propuse, chiar şi cele ciudate, nu sunt susţinute de studii ştiinţifice. Totuşi, mecanismele prin care ar putea să funcţioneze se potrivesc cu „psihologia sughiţului“, plus că toate aceste metode sunt considerate inofensive. 

Nicio metodă nu e garantată, fapt care explică existenţa atâtor remedii, dar nici nu sunt doar poveşti din bătrâni. Data viitoare când sughiţi, ai putea să încerci câte ceva, conchide „BBC Future“.

Citeşte şi:

Opt remedii naturiste mai puţin cunoscute: cum poţi scăpa de negi, sughiţ, dureri de cap sau de gât

Toată lumea recunoaşte minunile medicinei moderne. Ce ne-am fi făcut fără un medicament precum penicilina, care tratează infecţiile? Însă la fel de eficiente precum medicamentele sunt şi alte obiecte pe care le foloseşti în viaţa de zi cu zi şi care au, de asemenea, puteri vindecătoare.

Cum să scapi de problemele supărătoare ale corpului: remedii pentru cârcei, strănut sau balonare

Sughiţul, băşicile, cârceii sau firele de păr crescute pe sub piele nu ne pun viaţa în pericol, dar pot fi deranjante, dureroase, jenante sau pur şi simplu enervante.Mulţi dintre noi nu dăm atenţie acestor mici probleme şi aşteptăm să treacă de la sine, dar există paşi simpli pentru a le face să dispară mai repede sau pentru a le preveni.

Ce trebuie să ştii despre sughiţ

Boala de reflux-gastroesofagian, pneumonia şi hepatita pot favoriza apariţia acestui spasm.