Mamă, tată, cumpăraţi-mi un pat de spital

Dragă mamă, dragă tată, v-am iertat de mult fiindcă mi-aţi spus - într-un moment de nervi, probabil, dar vă înţeleg - că nu există Moş Crăciun. Asta e, am să supravieţuiesc. Dar ca să fim chit, aş vrea să vă rog din suflet să-mi luaţi un cadou acum, de Paşte, când vine Iepuraşul – să nu-mi spuneţi că nu există nici Iepuraş, că sunt nevricoasă şi intru în sindrom anxios-depresiv.

Vreau să-mi cumpăraţi un salon de spital. Ştiu că n-aveţi posibilitatea să-mi luaţi un spital întreg - asta mi-aş fi dorit, de fapt, dar din păcate aţi muncit o viaţă întreagă, deci n-aţi avut timp să faceţi bani. Îmi ajunge un salon, sau hai, treacă de la mine, un pătuţ într-un salon, dacă nu vă permiteţi mai mult.

Problema e următoarea: s-ar putea să mă îmbolnăvesc iar într-o zi, cum o făcui lată acum patru luni. A fost distractiv, m-au internat după ce-am spumegat două ore la Camera de Gardă, unde erau urgenţele. Dar dă-le-ncolo de urgenţe, pot să stea ăştia şi-n picioare, că doar nu mor. Aaaa, sau poate mor, dar nu e vina noastră, bolile sunt date de Dumnezeu, nu de sistemul sanitar.

Să te ferească... nu ştiu cine te-ar feri, dar mă rog, să te fereşti tu însuţi de boli, bea ceai verde şi umblă cu batista pe faţă, ca Michael Jackson. Dacă ai nevoie de spital (că el oricum n-are nevoie de tine), vei avea nişte surprize foarte amuzante, eu am râs de m-am umflat. Firma privată la care lucrezi nu ţi-a plătit asigurarea de sănătate (hahaha, n-am râs aşa de mult, v-am spus). Apoi spitalul n-are nici algocalmin (hahaha, n-am mai râs aşa de la rândul de mai sus).

Ştiţi ce vă dă spitalul? Staţi să vă spun eu, că am stat la Fundeni, recent: un pat – doar un pic mai bun ca ăla clasic de la Jilava. Şi un pic mai prost ca patul lui Năstase, de la Jilava. Deci faceţi o medie a arcurilor care vă intră-n fund când sunteţi bolnavi copţi. Şi vă mai dă – atenţie! - un stativ metalic pe care teoretic trebuie să atârne nişte săculeţi grăsuţi de perfuzii. Dar dacă nu-i cumpăraţi voi cu bani grei, acolo vor atârna numai paltoanele celor care vă vizitează ca să se holbeze la voi cum crăpaţi.

Aşa că mamă, tată, data viitoare când faceţi împrumut la bancă, vă rog să nu uitaţi că îmi doresc din suflet să-mi cumpăraţi un pat într-un salon, lăsaţi că de bacşişurile pentru infirmiere mă ocup eu. Doctorilor nu îndrăznesc să le mai dau nimic, nu de alta, dar mai nou îi arestează ăştia pe capete. Am auzit că percheziţionează acum vreo 40 şi ceva de medici. Sincer, mă mir de unde-au scos atâţia, fiindcă eu ştiam că mai avem, cu totul, vreo 20 de doctori în ţară, restul lucrează în Franţa, Germania şi America. Cred că p-ăilalţi – diferenţa aritmetică - i-au arestat la aeroport, când au venit în România, de vreo sărbătoare, să-şi revadă cu drag mămucile.