Care sunt cei mai importanţi „colaci de salvare“ pentru inima ta

Chiar dacă, desigur, predispoziţia genetică este un factor decisiv în instalarea bolilor cardiovasculare nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm şi să dăm vina pe gene atunci când ne îmbolnăvim.

Specialiştii spun că, şi în cazul bolilor cardiovasculare, oamenii au tendinţa să supraestimeze rolul factorului genetic.

„Trebuie să conştientizăm faptul că, de foarte multe ori, genele au un impact mai mic asupra stării noastre de sănătate decât stilul de viaţă. Chiar dacă am moştenit de la părinţi genele predispoziţiei la boli de inimă, putem face foarte multe lucruri în această privinţă pentru a ţine bolile departe”, explică profesorul doctor Peter Meredith de la Universitatea din Glasgow, Scoţia. De aceea, este important ca fiecare dintre noi să cunoască lucrurile care ne predispun la ateroscleroză, la hipertensiune arterială şi la alte probleme de sănătate care ne scurtează viaţa. Odată cunoscuţi factorii de risc, ei trebuie înlăturaţi astfel încât afectarea cardiovasculară să fie minimă.

Fumatul sensibilizează vasele sangvine...

Ştii deja de pe pachetele de ţigări: „Fumatul poate să ucidă”, „Fumatul încetineşte circulaţia sângelui şi provoacă impotenţă”, „Fumatul poate dăuna calităţii spermei şi scade infertilitatea” şi „Fumatul în timpul sarcinii dăunează copilului dumneavoastră”. 

De fapt, o acţiune dăunătoare a substanţelor toxice din ţigări se manifestă asupra vaselor de sânge şi inimii. Mai precis, cu fiecare ţigară fumată, în corp pătrunde monoxid de carbon, împreună cu alte 400 de substanţe toxice. Iar de fiecare dată când tragem din ţigară, se activează o zonă din creier ce determină o reacţie de apărare a corpului. 

Organismul reacţionează în primul rând prin mobilizarea grăsimii din depozitele de energie către vasele de sânge, depozitându-se apoi pe pereţii acestora. Aşadar, fumatul grăbeşte îngustarea şi rigidizarea vaselor de sânge şi predispune la formarea cheagurilor de sânge şi la instalarea prematură a bolilor cardiovasculare.

...şi modifică structura ADN-ului

Dar asta nu este tot. Dacă nu te determină să renunţi la viciu faptul că viaţa unui fumător este mai scurtă cu aproximativ şapte-opt ani decât cea a unui nefumător, iar calitatea anilor rămaşi este precară, ar trebui să ştii că tu nu eşti singura victimă a ţigărilor pe care le fumezi. 

Nu doar pentru că, atunci când fumezi, îi expui şi pe cei din jur la o serie întreagă de substanţe toxice, fumatul pasiv fiind la fel de periculos ca şi cel activ. Studiile efectuate pe durate mari de timp au scos la iveală faptul că, deşi unii fumători pot fi foarte longevivi, ajungând chiar până la 100 de ani, ei le transmit generaţiilor următoare un set de gene modificate din cauza fumatului, care vor afecta sănătatea urmaşilor urmaşilor.

Dieta are rol de prevenţie

Pe lângă recomandările clasice, de a nu consuma peste 5-6 grame de sare pe zi şi de a exclude din alimentaţie sursele de grăsimi saturate şi, implicit, de colesterol (untură, unt, carne de porc), specialiştii mai oferă un set de trucuri pentru a face din dietă un aliat al sănătăţii cardiovasculare. 

·         Include zilnic în alimentaţie vitamina C, deoarece această vitamină este una dintre cele mai eficiente pentru creşterea rezistenţei vaselor de sânge. Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 60-70 mg şi poate fi asigurată prin consumul de pătrunjel (200 mg/100 g de frunze proaspete), de kiwi (90 mg/100 g), de varză roşie (55 mg/100 g) şi de portocale (50 mg/100 g).

·         Asigură-ţi necesarul de potasiu. Acesta este un element foarte important pentru normalizarea activităţii inimii, dar şi pentru reglarea tensiunii arteriale. Se găseşte cu precădere în fistic (1.050 mg/100 g), în migdale (800 mg/100 g), în usturoi (600 mg/100 g), în spanac (500 mg/100 g) şi în banane (400 mg/100 g).

·         Mănâncă mult usturoi, deoarece, pe lângă conţinutul bogat în potasiu, acesta mai conţine o categorie de substanţe cu efect benefic asupra vaselor de sânge. Este vorba despre compuşii cu sulf din compoziţia usturoiului, care îi dau mirosul puternic. Asemenea unor cantităţi infime de hidrogen sulfurat, un gaz letal care, în cantităţi mici, are proprietăţi terapeutice asupra corpului, aceşti compuşi refac flexibilitatea vaselor de sânge, distrug depozitele de grăsime de pe artere şi scad tensiunea arterială.

·         Mănâncă peşte săptămânal, pentru că este bogat în acizi graşi esenţiali Omega 3, cu rol în reglarea tensiunii arteriale şi în menţinerea elasticităţii vaselor sanguine. Cea mai bună sursă de Omega 3 o reprezintă peştele gras oceanic, de tipul macroului, codului, heringului şi sardinelor.

Încet-încet, poţi scăpa de eticheta de „sedentar“

În funcţie de nivelul de oboseală pe care îl percepi în timpul exerciţiilor fizice, poţi alege între următoarele forme de mişcare:

1.      De intensitate redusă: câte un antrenament de 60 de minute de 5-7 ori pe săptămână (plimbări, pedalat uşor, dans, treburi casnice şi grădinărit).

2.      De intensitate medie: câte un program de 30 de minute de 5-7 ori pe săptămână (pedalat de intensitate medie, aerobic uşor, înot, săpat în grădină).

3.      De intensitate crescută: câte 30 de minute de 3-4 ori pe săptămână (jogging, aerobic alert, tae-bo, înot viteză, urcarea scărilor).

Monitorizează-ţi bătăile inimii

În timp ce faci mişcare trebuie să îţi controlezi regulat bătăile inimii. Dacă nu ai un dispozitiv electronic care face acest lucru fără niciun efort, poţi simţi şi singur ritmul inimii punând arătătorul şi degetul mijlociu la încheietura mâinii stângi. Numără pulsaţiile la zece secunde şi înmulţeşte rezultatul cu 6 pentru a afla numărul de bătăi pe minut.

Pentru a observa intensitatea exerciţiilor, fă următorul test: dacă poţi cânta în timp ce faci mişcare înseamnă că exerciţiile sunt prea uşoare şi trebuie să creşti intensitatea; dacă nu poţi nici măcar să vorbeşti înseamnă că te suprasoliciţi.