O soluţie pentru depolitizarea CNA

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În loc de a fi propuşi de entităţi majoritar politice şi votaţi de o entitate politică (parlament), poate ar fi mai bine ca membrii CNA să fie propuşi de societatea civilă şi să fie desemnaţi în CNA în mod aleatoriu (prin tragere la sorţi), dintre propunerile nominale făcute de societatea civilă.

În mai multe rânduri, au fost exprimate în spaţiul public suspiciuni în legătură cu politizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Un temei al acestor suspiciuni îl constituie chiar „păcatul originar”, adică modul de constituire a CNA.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 504/2002 – legea audiovizualului, CNA este compus din 11 membri, propuşi de:

   a) Senat: 3 membri;

   b) Camera Deputaţilor: 3 membri;

   c) Preşedintele României: 2 membri;

   d) Guvern: 3 membri.

Este de notorietate că, în practică, membrii  acestei autorităţi publice păstrează un grad destul de ridicat de fidelitate fără de entităţile care i-au propus şi care sunt entităţi politice, cu excepţia preşedintelui, care, cel puţin din punct de vedere formal, nu face parte dintr-un grup politic.

“Dependenţa” membrilor faţă de cei care i-au propus nu ţine doar de “recunoştinţă”, ci şi de prevedere, pentru că, dacă se vor depărta prea mult de entitatea care i-a promovat, riscă să nu mai fie propuşi pentru un nou mandat.

Pare a fi un cerc vicios, iar în cazul unor figuri geometrice cu vicii soluţia trebuie să fie radicală. De schimbare a sistemului.

O variantă care ar putea fi luată în discuţie priveşte, în principal, schimbarea modalităţii de desemnare a membrilor CNA.

În loc de a fi propuşi de entităţi majoritar politice şi votaţi de o entitate politică (parlament), poate ar fi mai bine că membrii CNA să fie propuşi de societatea civilă şi să fie desemnaţi în CNA în mod aleatoriu (prin tragere la sorţi), dintre propunerile nominale făcute de societatea civilă.

De la început, trebuie precizat că un procedeu de desemnare aleatorie nu este infamant şi nu este specific doar tragerilor loto de tip 6 din 49.

Reamintesc, în acest sens, practica din justiţie privind repartizarea aleatorie a dosarelor, care, pentru a elimina suspiciunile de “aranjamente”, a înlocuit practica veche, de repartizare a dosarelor de către şeful instanţei.

De asemenea, în materie electorală, toate legile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor (locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale, referendum) când se referă la constituirea biroului electoral central(1) sau, după caz, judeţean(2), prevăd acelaşi mod de desemnare a judecătorilor care urmează să facă parte din acestea: prin tragere la sorţi.

Dacă stabilirea judecătorilor/dosarelor prin tragere la sorţi nu a fost considerată o procedură frivolă, de ce s-ar ridica probleme de acest gen pentru  desemnarea membrilor CNA tot prin tragere la sorţi?

Pasul următor, şi cel mai important, ar fi stabilirea unor reguli pentru desemnarea candidaţilor dintre care vor fi traşi la sorţi membrii CNA.

În acest sens, o primă variantă ar fi ca dreptul de a propune candidaţi să revină societăţii civile, mai precis, să aibă dreptul de a propune câte un candidat fiecare asociaţie legal constituită care activează în domeniul media audiovizual sau în domenii conexe acestuia. Identificarea acelor asociaţii s-ar putea face în funcţie de scopul şi obiectivele prevăzute în statut: protejarea libertăţii de exprimare, monitorizarea media, educaţia media etc. Desigur, este loc de dezbătut în legătură cu criteriile ce trebuie stabilite în concret  pentru ca o asociaţie să poată propune un candidat pentru CNA, dar nu este imposibil de ajuns la o variantă care să mulţumească suficient de multă lume. O soluţie care să-i mulţumească pe toţi nu există.

Pentru evitarea înfiinţării unor asociaţii ad-hoc, doar pentru a face o desemnare de candidat, sau a modificării/completării “peste noapte” a statutului, tot în scopul de a desemna un candidat, se poate introduce o prevedere în sensul că dreptul de a propune candidaţi revine numai asociaţiilor înfiinţate cu cel puţin 5 ani înainte de data propunerii şi care au de cel puţin 5 ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific media audiovizual/conex acestuia 

Ar mai putea fi prevăzută posibilitatea ca acelaşi candidat să fie propus de mai multe asociaţii (ceea ce ar trebui să-i confere acestuia mai multe şanse la tragerea la sorţi).

O a doua variantă, mai largă, privind propunerea de candidaţi ar fi ca, pe lângă societatea civilă, să poată propune candidaţi pentru tragerea la sorţi şi actualele entităţi implicate în desemnarea membrilor CNA: cele 2 camere ale parlamentului, guvernul, preşedintele. Dar şi aceste entităţi să aibă dreptul de a propune doar un singur candidat, fiecare.

Ce rol va avea parlamentul în această procedură? Nu va fi unul de decident, ca acum, ci unul de arbitru. Decizia va aparţine “sorţilor”.

Mai precis, parlamentul va avea doar rolul de a verifica legalitatea candidaturilor, adică, printr-o comisie de specialitate (de exemplu, comisia juridică a uneia dintre cele 2 camere), va examina candidaturile propuse şi va stabili dacă asociaţia/entitatea care face propunerea îndeplineşte condiţiile stabilite de lege pentru a putea face o astfel de propunere şi, de asemenea, dacă acel candidat îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru CNA(3). Fără să fie necesară o audiere a candidaţilor la parlament. Va fi o verificare strict “pe acte”, fără loc de subiectivisme.

Deci, parlamentul va confirma doar legalitatea propunerilor (adică, dacă au fost respectate condiţiile legale pentru fiecare propunere), nu şi oportunitatea lor. Se poate discuta şi dacă parlamentul ar putea organiza operaţiunea de tragere la sorţi. Dar, cunoscând iuţeala de mâna a unora…

De asemenea, este de discutat dacă parlamentul nu şi-ar putea păstra actualul rol privind demiterea membrilor CNA. Având în vedere cum sunt formulate în actuala lege a audiovizualului cazurile de demitere a membrilor CNA (art. 12 - 13), cazuri care nu presupun o apreciere de natură subiectivă, arbitrară, este perfect posibil ca parlamentul să fie cel care hotărăşte asupra demiterii acestora, conform actualei proceduri, chiar dacă ne-am afla în faţa unei asimetrii juridice între modalitatea de dobândire a calităţii şi cea de pierdere. 

În final, ar trebui convenit ca tragerea la sorţi să nu se efectueze prin utilizarea sistemelor “electronice” moderne, folosite pentru trageri de tip loto 6 din 49. Nu ştiu de ce, dar eu am o mai mare încredere în mijloacele “clasice” de bile extrase manual dintr-o “colivie” metalică rotitoare.

Ştiu, randomizarea desemnării membrilor CNA nu e o propunere perfectă. Dar, ar putea constitui măcar o bază de discuţie. Fără nervi şi fără indignări.

text de Dan Mihai

Dan Mihai este jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki din anul 2001. Domeniile de expertiză: legislaţie penală, transparenţă decizională, acces la informaţiile de interes public, libertate de exprimare.


(1) -Art. 16 al. 2 din Legea nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României

  -Art. 14 al. 2 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

  -Art. 24 al. 2 din Legea nr. nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

  -Art. 24 al. 2 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

 

(2) -Art. 18 al. 2 din Legea nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României

  -Art. 16 al. 2 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

  -Art.31 al. 1 din Legea nr. nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

  -Art. 26 al. 2 din Legea nr. nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

  -Art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

 

(3) În prezent, legea audiovizualului (Legea nr. 504/2002) nu prevede criterii foarte stricte pentru a fi membru CNA.  Din interpretarea art. 12-13 din lege rezultă că singurele condiţii că trebuie îndeplinite de o persoană, în momentul în care candidează, sunt: persoana să fie majoră şi să nu fie condamnată defintiv printr-o hotărâre penală (desigur, pentru care nu a intervenit reabilitarea). Chestiunile privind posibilele incompatibilităţi sau conflicte de interese se rezolvă ulterior alegerii, în termen de 3 luni de la dobândirea calităţii de membru CNA. 

 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite