Apocalipsa pensiilor. Ce se va întâmpla după 2030, când generaţia „decreţeilor“ ajunge la vârsta de pensionare

Apocalipsa pensiilor. Ce se va întâmpla după 2030, când generaţia „decreţeilor“ ajunge la vârsta de pensionare

Numărul pensionarilor va creşte dramatic în primii ani de după 2030, ca urmare a împlinirii vârstei de către „decreţei”. Raportul salariaţi – pensionari se va schimba radical, având în vedere că numărul proaspeţilor pensionari reprezintă circa o treime din cel actual.

Ştiri pe aceeaşi temă

Visul măreţ al dictatorului Nicolae Ceauşescu de a avea o Românie cu o populaţie de circa 30 de milioane, începe să-şi producă efectele: în primii ani de după 2030, aproape 1,8 milioane de români născuţi între anii 1966 – 1969 vor ieşi la pensie.
 
Potrivit calculelor “Adevărul”, bazate pe datele Institutului Naţional de Statistică, după ce Nicolae Ceauşescu a dat faimosul Decret 770 privind interzicerea avorturilor, numărul născuţilor vii aproape s-a dublat.
 
Astfel, în 1967 s-au născut circa 526.000 de copii vii (o rată a natalităţii de 27,4 la mia de locuitori), aproape dublu faţă de anul 1966 când s-au născut aproximativ 274.500 copii. Potrivit INS, rata natalităţii în anul 1968 a fost de 26,7 la mie, adică aproximativ 512.500 copii, iar în 1969 de 24 la mie, adică puţin peste 460.000 copii.
Având în vedere că vârsta de pensionare care se va aplica Decreţeilor este, potrivit legislaţiei actuale, de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi reiese că toţi aceşti aproximativ 1,8 milioane de români vor ieşi la pensie, la limită de vârstă, în primii 5 – 6 ani de după anul 2030.
 
Raportul salariaţi/pensionari se va schimba dramatic
 
Foarte probabil, raportul salariaţi/pensionari se va schimba radical, având în vedere că numărul proaspeţilor pensionari de după 2030 reprezintă puţin mai mult de o treime din cel actual.
 
Concret, în prezent există aproximativ 6 milioane de salariaţi, care plătesc contribuţii transferate în pensiile a 5,3 milioane de pensionari, rezultând un raport salariaţi/pensionari de 10/9.
 
Indiferent care va fi rata mortalităţii şi rata natalităţii în următorii 12 ani, cei aproximativ 1,8 milioane de români care vor ieşi la pensie după 2030 vor schimba radical acest raport.
 
Această teorie a fost confirmată şi de consultantul fiscal Gabriel Biriş: “Ceea ce este extrem de îngrijorător este distribuţia vârstelor. Ea arată ca o amforă: burta, generaţia cea mai groasă care ţine greul sistemului de pensii, sunt decreţeii. În momentul în care evoluăm în timp, 2030, adică peste 12 ani, nu va mai arăta ca o amforă, ci ca Schwarzenegger. Şi când umerii ies la pensie, sistemul se rupe”.
 
Ce spune INS
 
Natalitatea a avut în România, în utimele şase decenii, mişcări care prin amplitudinea lor îi conferă o anume specificitate în raport cu celelalte ţări europene. Astfel în perioada 1947-1955, natalitatea a înregistrat valori ridicate, în mare parte datorită fenomenelor de recuperare a căsătoriilor şi a naşterilor amânate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1955) fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (30-35 născuţi-vii la 1000 de locuitori).
 
Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă, de la 24,2‰ (1956) la 14,3‰ (1966), influenţată atât de liberalizarea avorturilor cât şi de cauze de ordin social, economic şi educaţional al femeii cum ar fi: accesul larg la învăţământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare.
 
 
Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526 mii de copii anual, consemnându-se rate de 27,4‰ (în 1967) şi respectiv 26,7‰ (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400 mii copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalităţii a oscilat între 14‰ şi 18‰. Factorii coercitivi pronatalişti au avut efect numai pe termen scurt.  
 
 
 
 
 
citeste totul despre: