România s-a ales cu praful de pe toba Comisiei Europene
0Potrivit unor surse de la Bruxelles, europarlamentarul PSD, Corina Creţu, a prins doar portofoliul de comisar european pentru Ajutor Umanitar, deşi premierul Ponta declarase că a obţinut Dezvoltarea Regională, o poziţie mult mai importantă.
România este tot mai departe de a obţine un portofoliu cu greutate în viitoarea Comisie Europeană, ce va fi condusă de Jean-Claude Juncker până în 2019. Două organigrame de lucru, prezentate marţi şi joi de site-ul euractiv.com, principala sursă în materie de politică europeană, o plasau, ambele, pe Corina Creţu în dreptul portofoliului pentru Ajutor Umanitar, unul dintre cele mai nesemnificative din Comisia Europeană.
Astfel, europarlamentarul PSD va conduce un minister europen ce are alocate cele mai puţine fonduri, deşi premierul, cel care a trimis propunerea noastră la Bruxelles, anunţa miercuri că România va primi portofoliul Dezvoltării Regionale, unul dintre cele mai importante. Ba chiar îi certa pe liderii Opoziţiei pentru că au îndrăznit să-i reclame lui Juncker faptul că propunerea României s-a făcut fără a fi respectată procedura internă.
„Cei doi politruci, penibili, iresponsabili, Iohannis şi Blaga, aceşti Păcală şi Tândală ai politicii româneşti, s-au hotărât ei să reclame Comisiei Europene să nu ne dea domnul Juncker Dezvoltarea Regională“, a spus Ponta, miercuri, la Parlament, atunci când şi-a asumat public că România a negociat pentru portofoliul Dezvoltării Regionale.
Băsescu e bun
În realitate, lucrurile stau exact pe dos. Cei doi lideri ACL - Blaga şi Iohannis- i-au transmis lui Jean-Claude Juncker că nominalizarea României nu a respectat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern, care stipulează că persoana nominalizată de Guvern pentru a ocupa o funcţie europeană trebuie audiată mai întâi în comisiile Parlamentului de la Bucureşti. Asta au reclamat cei doi. Nicidecum nu i-au cerut lui Juncker să nu ofere României Dezvoltarea Regională.
În aceeaşi declaraţie de miercuri, la Parlament, Ponta chiar îl lăuda pe preşedintele Traian Băsescu pentru că nu s-a opus nominalizării Corinei Creţu, deşi l-a susţinut public, dar şi în Consiliul European, pe Dacian Cioloş, actualul comisar pentru Agricultură. „Aceşti politruci, Iohannis şi Blaga, crezând că-i fac plăcere lui Băsescu - dar domnul Băsescu a fost încă o dată mai deştept decât ei şi nu a criticat public acest lucru - se apucă să scrie scrisori, să ne ceară să nu primească România aşa ceva“, a mai spus Ponta.
La câteva ore după aceste declaraţii, a apărut primul draft al Comisiei Europene, datat 2 septembrie (marţi), care arăta că România deja pierduse Dezvoltarea Regională şi primise Ajutorul Umanitar. În dreptul portofoliului, figurau două nume: Dacian Cioloş/Corina Creţu. Apoi, în dimineaţa de 3 septembrie, joi, euractiv.com a publicat o nouă schiţă a Comisiei, care atribuia din nou Ajutorul Umanitar pentru România, însă la nume nu mai rămăsese decât Corina Creţu.
Băsescu e rău
Evident, premierul Ponta l-a găsit vinovat pe preşedintele Traian Băsescu, care ar fi sabotat-o pe Corina Creţu în discuţiile personale, purtate la ceas de seară, cu Jean-Claude Juncker. „România a obţinut în urma negocierilor un portofoliu extrem de important, din punctul meu de vedere cel mai important, după care, tot din România, aseară domnul Băsescu a contestat să nu...Important e să moară capra românească, că nu e susţinută de domnul Băsescu sau de domnul Iohannis sau de domnul Blaga. Dacă se va întâmpla aşa, vreau să vă spun că este cel mai ruşinos posibil moment pentru România“, a spus Ponta joi, la începutul şedinţei de Guvern, aruncând repede vina pe Băsescu şi Iohannis.
Neînţelegerile continue dintre preşedinte şi premier reprezintă, de fapt, unul dintre motivele pentru care România nu a reuşit să obţină un portofoliu cu greutate şi a primit firimiturile care au căzut de la masa negocierilor. Potrivit legislaţiei interne, Guvernul României propune comisarul european, însă, la negocierile de la Bruxelles participă preşedintele. Iniţial, Victor Ponta şi Traian Băsescu s-au înţeles să-l susţină pe Dacian Cioloş pentru încă un mandat la Bruxelles, nu neapărat cel al Agriculturii, pe care îl deţine acum. Ulterior, în scrisoarea oficială pe care Guvernul i-a trimis-o lui Juncker, Ponta a făcut două nominalizări: Cioloş - pentru Agricultură sau Politici Regionale - şi Corina Creţu, pentru un portofoliu oarecare.
Aşadar, puterea de negociere a României a fost slăbită chiar de premier, care a preferat ca europarlamentarul PSD Corina Creţu să primească orice mandat, numai să-l încurce pe tehnocratul Dacian Cioloş, un apropiat al preşedintelui. Acestea sunt şi acuzele pe care vicepreşedintele PPE, Anca Boagiu, i le aduce premierului. „Ponta spune: nu cer Dezvoltare Regională, cer orice îmi daţi pentru Corina Creţu. Asta spune negru pe alb“, a afirmat Boagiu.
Ce au obţinut ceilalţi
Portofoliul de Politică Regională, cel pentru care premierul Victor Ponta a nominalizat-o iniţial pe Corina Creţu, va fi preluat de Neven Mimica, candidatul Slovaciei, ce face parte tot din familia socialiştilor europeni. Cât priveşte portofoliul Agriculturii, deţinut acum de Dacian Cioloş, va fi ocupat din noiembrie de irlandezul Phil Hogan.
Vecinii noştri, bulgarii, au obţinut un portofoliu cu mare greutate: Lupta Antifraudă, care va fi deţinut de Kristalina Georgieva, cea care s-a luptat şi pentru postul de Înalt reprezentant pentru Politică Externă, cel mai important portofoliu din Comisie, ocupat, până la urmă, de italiana Federica Mogherini. Un alt post - cheie, Justiţia, i-a revenit suedezei Cecilia Malmstrom. Din totalul celor 28 de posturi ale viitoarei Comisii Europene, 14 sunt ocupate de populari europeni, opt de socialişti, cinci de liberali şi un portofoliu aparţine conservatorilor, însă unul foarte important: Energia, ce revine britanicului Jonathan Hill.
Întâlnire Creţu- Juncker
Preşedintele Comisiei European, Jean Claude Juncker, a audiat-o joi, la Bruxelles, pe Corina Creţu pentru postul de comisar European. Imediat după această întrevedere, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Natasha Bertaud, a anunţat pe Twitter că numărul candidaţilor femei a ajuns la nouă. Deci sunt toate şansele ca social-democrata Corina Creţu să primească funcţia de comisar pentru Ajutor Umanitar. Natasha Bertaud a mai scris că, odată cu nominalizarea Corinei Creţu, arhitectura noii Comisii conţine nouă femei. Şi în Comisia Europeană condusă de Jose Manuel Barroso sunt nouă femei comisar european, iar Juncker şi Parlamentul European au anunţat că nu vor accepta ca noul Executiv european să aibă un număr mai mic de femei.
Hop şi Sorin Pantiş
O altă scrisoare pe adresa lui Juncker a fost trimisă de Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul ICA. Acesta l-a acuzat pe Dacian Cioloş de comiterea, în calitatea de ministru al Agriculturii, a unor “abuzuri grosolane”, din cauza cărora “suferă 12 oameni nevinovaţi”, pentru a beneficia de “avantaje pentru propria carieră politică”. În fapt, pe vremea când era ministru al Agriculturii, Cioloş a trimis instanţei o adresă prin care ministerul se constituia parte civilă, pentru prejudiciul de 60 de milioane de euro produs de afacerea ICA.
Citeşte şi:
Europarlamentarul PSD Corina Creţu ar urma să devină comisar european pentru ajutor umanitar, în echipa condusă de Jean Claude Juncker, conform Euractiv. Creţu, propusă de premierul Victor Ponta, s-a întâlnit astăzi cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. În ţară, Victor Ponta îl acuză pe Traian Băsescu că a stricat apele la Bruxelles.
Corina Creţu, audiată joi la Bruxelles. Blaga şi Iohannis critică propunerea, Ponta critică ACL
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va discuta joi cu europarlamentarul PSD Corina Creţu, deşi, oficial, prima opţiune a României a fost pentru Dacian Cioloş. În acelaşi timp, Blaga şi Iohannis i-au scris lui Juncker şi i-au transmis că nominalizarea Corinei Creţu este una ilegală.
PROFIL Ce au făcut la viaţa lor viitorii comisari europeni
ANALIZĂ „Adevărul“ vă prezintă trecutul profesional al viitorilor comisari europeni ce vor face parte din echipa lui Jean-Claude Juncker