Programul Guvernului Dăncilă a intrat la apă. Ce promisiuni au dispărut şi care au fost „reîncălzite“

Programul
Guvernului Dăncilă a intrat la apă. Ce promisiuni au dispărut şi care au fost „reîncălzite“

Dragnea va asigura majoritatea parlamentară pentru cel de-al treilea guvern al PSD FOTO Mediafax

Promisiunile electorale nerealizate ale PSD, mai ales pe partea economică, au început, una câte una, să dispară din noul program de guvernare, dar şi-au făcut facă loc obiective controversate pe zona de Justiţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul Dăncilă, format din 28 de persoane şi  care va fi votat luni în Parlament, a venit cu numeroase noutăţi, atât în ceea ce priveşte echipa de la Palatul Victoria, dar şi pe partea de program de guvernare, unde autorii au omis sau nu au vrut să treacă mai multe promisiuni electorale care ar fi trebuit deja îndeplinite până în prezent.

Noutăţile Cabinetului Dăncilă

PSD a venit cu 14 nume noi, în timp ce ALDE a schimbat ministrul Energiei. Vicepremierii şi miniştrii noi sunt: Ana Birchall (vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice), Viorel Ştefan  (vicepremier fără portofoliu), Dănuţ Andruşcă (Economie), Sorina Pintea (Sănătate),  Eugen Teodorovici ( Finanţe), Valentin Popa (Educaţie), Anton Anton (Energie), George Ivaşcu ( Cultură), Rovana Plumb (Fonduri Europene), Bogdan Trif (Turism), Ioana Bran (Tineret şi Sport), Natalia Intotero  (Românii de pretutindeni), Ioan Deneş (Ape şi Păduri), Radu Oprea – (MM-uri ), Bogdan Cojocaru (Comunicaţii) şi Nicolae Burnete (Cercetare). Bogdan Oprea, propus pentru IMM-uri, este singurul ministru care are probleme cu Justiţia, acesta fiind
trimis în judecată pentru evaziune fiscală în 2016, dar Curtea Supremă a retrimis dosarul procurorilor.

În ceea ce priveşte programul de guvernare, PSD şi aliatul ALDE au omis sau nu mai vor să-şi respecte o parte dintre promisiunile din primul program de guvernare, în baza căruia au câştigat alegerile.  Una dintre cele mai mari diferenţe faţă de ceea ce promitea PSD şi ALDE în urmă cu un an are legătură cu domeniul sănătăţii unde anunţau salarii mai mari. Astfel, nivelul salariilor la 1 ianuarie 2018 urma să fie: medic rezident anul I - 1.200 euro brut; medic specialist gr. V, clinic - 2.650 euro brut; medic primar, gr. V, clinic - 3.370 euro, brut; medic primar, gr. V, ATI - 3.600 euro, brut. De asemenea, 0% impozit pentru medici, dar şi creşterea salariilor asistenţilor medicali începând cu 1 ianuarie 2018. Nu în ultimul rând, asistenţii sociali şi infirmierii cu studii superioare urmau să primească de la 1 ianuarie un salariu minim brut de 2.500 de lei. Niciuna dintre aceste prevederi nu se mai află în programul de guvernare al PSD-ALDE, varianta a treia, adică al Guvernului Dăncilă. Singurul lucru care mai e amintit e 0% pentru medici, dar de la 1 ianuarie 2019.

Va fi sau nu amnistie penală?

Unele schimbări sunt şi în ceea ce priveşte capitolul Justiţie, care în campania electorală din 2016 şi în primul program de guvernare nu erau aşa de importante ca acum. „Vom aplica de îndată deciziile CCR, care nu au fost preluate în legislaţia românească şi vom transpune prevederile din Directivele europene“, arată Guvernul Dăncilă. Aşa-zisa transpunere a Directivei privind prezumţia de nevinovăţie reprezintă chiar o bază a argumentului PSD pentru modificarea Codurilor penale, modificări prin care ar fi relaxată legislaţia în materie penală şi ar putea fi dezincriminate abuzul în serviciu şi „şpaga pentru altul“.

De asemenea, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, social-democraţii vor să aplice „aceleaşi principii descrise la mediul de afaceri“, mai exact o „restartare”, un „moment de reînceput înaintea intrării în anul centenar“. Dacă în ceea ce priveşte mediul de afaceri programul PSD prevede ca „restartarea” să fie precedată de un plan de conformare fiscală, în cazul legislaţiei Justiţiei documentul nu explică deloc legătura cu aniversarea Centenarului Unirii şi nu oferă niciun fel de alte detalii, ceea ce naşte întrebarea dacă nu cumva „restartarea” ar putea însemna o amnistie penală.

„Adevărul“ a stat de vorbă cu mai mulţi jurişti ai PSD pentru detalierea acestui punct, cum este cazul lui Robert Cazanciuc, preşedinte al Comisiei Juridice din Senat, sau Oana Florea, vicepreşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Iniţial, aceştia au declarat nu ştiu exact formulările din noul program de guvernare pe Justiţie. Ulterior, Florea a revenit cu explicaţii, precizând că ar fi vorba de respectarea unor principii precum echitatea, transparenţa, simplificarea legislaţiei.

Întrebată dacă această formulare ar putea fi prilejul unei discuţii sau decizii în ceea ce priveşte o posibilă amnistie, Florea a subliniat: „Nu poate fi vorba de nicio amnistie“. În schimb, o noutate pentru priorităţile Guvernului Dăncilă ar fi „continuarea luptei cu statul paralel“, enunţată verbal insistent de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, cu toate că în program nu se aminteşte deloc de această luptă a PSD şi ALDE.

Fără lefuri mai mari pentru profesori

Un alt paradox poate fi întâlnit la capitolul Educaţie. Astfel, în program e prins faptul că PSD şi ALDE vor construcţia a 2.500 de grădiniţe, creşe şi unităţi after-school, în timp ce ministrul Liviu Pop a anunţat că aproape 500 de şoli ar putea fi comasate. De asemenea, profesorii şi învăţătorii nu vor mai avea lefurile mărite. Dacă în ianuarie 2017 se vorbea de creşterea salariilor pentru personalul didactic în două etape, cu 20%  la 1 iulie şi cu 30% la 1 ianuarie 2018, profesorii au cunoscut o creştere a salariului net de doar 4%. Atât.

Alte promisiuni „reîncălzite“   

Salariul minim va creşte în fiecare an, iar el va fi diferenţiat în funcţie de studii, o idee promisă încă din al doilea program de guvernare. Deşi iniţial PSD spunea că va majora salariul minim la 2.000 de lei încă din 2018, el a ajuns abia la 1.900 de lei, şi numai prin artificiul contabil al majorării salariului brut odată cu „revoluţia fiscală” şi transferul contribuţiilor. Noile planuri arată că salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Revine, de asemenea, ideea introducerii salariului minim diferenţiat pentru cei cu studii superioare. Pentru aceştia, salariul minim se va majora, anual, cu 150 lei, net.

Neimpozitarea veniturilor medicilor este una dintre cele mai aşteptate măsuri din campanie. Dacă iniţial PSD promisese că ea se va aplica începând cu anul 2017, termenul a fost amânat în cel de-al doilea program de guvernare pentru 2018, iar noul an şi noul program de guvernare aduc un nou termen: anul 2019.

Dispar termenele fixe

Totodată, impozitul pe venitul global, o temă intens dezbătută în ultimul an, reapare în noul program de guvernare, însă în premieră coaliţia nu mai dă un termen pentru introducerea acestuia. „Vom analiza oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice”, arată programul 3 de guvernare, în timp ce primele două prevedeau introducerea acestei măsuri din 2018. Şi ideea depunerii declaraţiei de patrimoniu dispare din noul program.

Şi reducerea cotei TVA a fost una dintre principalele promisiuni încă din primul program de guvernare, însă ea a fost amânată odată cu al doilea program. În noul program, PSD promite că va reduce această taxă de la 1 ianuarie 2019, de la 19% la 18%. De asemenea, ideea unei cote 0 de TVA pentru vânzarea de locuinţe şi pentru inputuri în agricultură a fost uitată în cel de-al doilea program, numai ca ea să reapară în cel de-al treilea, pentru a fi implementată cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

În ceea ce priveşte eliminarea impozitului pe dividende, conform primului şi celui de-al doilea program de guvernare ea trebuia să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018, însă în noul program nu mai există un termen.

Totodată, şi înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) bate pasul pe loc, proiectul fiind în acest moment uitat în Parlament. În noul program de guvernare, coaliţia este mai puţin optimistă în privinţa lui: dacă în precedentele programe estima că vor intra în economia României 10 miliarde de euro prin intermediul fondului, în cel nou suma a scăzut la 8 miliarde de euro

citeste totul despre: