Primarii au început şantajul preelectoral: cer pensii speciale. Motivul: „Nu se pot reintegra pe piaţa muncii după exercitarea mandatului de ales local“

Primarii au început şantajul preelectoral:
cer pensii speciale. Motivul: „Nu se pot reintegra pe piaţa muncii după
exercitarea mandatului de ales local“

Liviu Dragnea le-a promis primarilor lefuri şi pensii mai mari

Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România, controlate de primari PSD, au trimis amendamente la Parlament în care solicită pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, în contextul în care în următorii ani sunt alegeri, iar deputaţii şi senatorii vor ajunge la mâna celor din teritoriu. Iată cine sunt reprezentanţii primarilor care insistă pentru pensie de serviciu

Ştiri pe aceeaşi temă

Începerea dezbaterii Codului administrativ în cadrul Comisiei speciale pentru elaborarea Codului Administrativ , condusă de fostul vicepremier social-democrat Marcel Ciolacu, a reprezentat un prilej pentru ca mai mulţi primari din ţară să le reamintească politicienilor din Parlament că noile alegeri – în 2019 sunt europarlamentare şi prezidenţiale, dar în 2020 parlamenatre -  se apropie şi poate reiau discuţiile pe tema acordării de pensii de serviciu, adică speciale, pentru aleşii locali. 

Reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România le cer aleşilor din Parlament „dreptul la indemnizaţia de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţii consiliilor judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, în condiţii similare senatorilor şi deputaţilor“. Mai exact, vor şi ei pensie de serviciu pentru cei din administraţia locală, „având în vedere greutatea cu care primarii şi viceprimarii se pot reintegra pe piaţa muncii după exercitarea mandatului de ales local, mai ales dacă aceste persoane au vârstă de peste 50 ani, faptul că indemnizaţiile acestor persoane au fost multă vreme sub nivelul corespunzător acestor demnităţi, iar acest fapt a dus la pensii derizorii pentru mulţi primari şi viceprimari, care nu concordă cu statutul şi poziţia pe care aceştia au avut-o în colectivitatea locală“ şi „ţinând cont de prevederi similare care se aplică aleşilor locali din alte ţări din Uniunea Europeană“.

Completarea ar urma să aibă loc prin amendarea Legii privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, la articolul 32  fiind adăugat un nou alineat: „Prevederile art. 49 alin. (1) – (8) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi: a) primarilor unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale; b) viceprimarilor unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale; c) preşedinţilor consiliilor judeţene; d) vicepreşedinţilor consiliilor judeţene“. 

„Recompensarea aparatului de partid din administraţie“

Florina Presadă, senatoare a USR, a fost prima care a semnalat faptul că principala preocupare a reprezentanţilor primarilor de la oraşe şi sate e legată de pensii speciale, pensii care în trecut au fost declarate neconstituţionale de două ori de CCR după ce PSD a redactat legile în aşa măsură încât nu au putut de trece de controlul constituţional.  

„După ore de discuţii în comisii despre descentralizare, servicii publice mai aproape de cetăţeni, patrimoniul comunităţilor locale, proceduri birocratice greoaie şi alte probleme ale administraţiei locale, după întâlniri cu reprezentanţii adminstraţiei locale în Comisia Specială pentru Codul Administrativ (la care au participat primarii din Arad, Constanţa, Buzău, Sfântu Gheorghe printre alţii), Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România trimit (separat) câteva amendamente ce includ: 1. Pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. 2. Posturi pentru cabinetele primarilor“, a scris afirmat Florina Presadă, vineri. Tot aceasta a atras atenţia şi asupra unui aspect legat de Comisia special pentru elaborarea Codului Administrativ. „Aşa cum am spus, acest Cod Administrativ nu are o viziune în spate şi este un pretext pentru recompensarea aparatului de partid din administraţie. Mai mult, această Comisie Specială este un vehicul pentru a trece cât mai repede şi la grămadă prin Parlament aceste beneficii“, a completat Presadă, care a subliniat că a fost sesizată CCR pe tema înfiinţării comisiei speciale.

Cine sunt cei care vor pensii speciale pentru primari
„Adevărul“ vă prezintă cine sunt cei patru reprezentanţi ai primarilor de la sate care vor ca aleşii locali să aibă dreptul la pensie de serviciu. Nicolae Pandea este unul dintre cei care reprezintă ACOR la negocierile pentru Codul Administrativ. Pandea este unul dintre cei mai longevivi primari ai PSD, acesta fiind edil al comunei Ştefan cel Mare (judeţul Călăraşi) din 1996. În timpul guvernării Grindeanu, fiul său, Ciprian Pandea, a fost secretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sportului, iar din februarie 2018 este secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.


3.186 de posturi de primar există în prezent în România, 1.677 dintre acestea fiind câştigate de PSD la alegerile din 2016.

Dorinel Soare, primar al comunei Niculeşti şi vicepreşedinte al PSD Dâmboviţa, este al doilea reprezentant al ACOR care susţine pensiile speciale pentru primari, în timp ce al treilea PSD-ist care cere acest lucru este Ion Toader, fost edil al comunei Cetăţeni (judeţul Argeş) între 1992 şi 2016. Printre semnatarii amendamentelor este şi liberalul Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi, unul dintre cei mai tineri edili ai României, în 2004 fiind ales la doar 23 de ani.

Şi conducerea Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) cere pensii speciale pentru aleşii locali. Amendamentele referitoare la aceste pensii speciale sunt propuse de Mădălin Teodosescu (primar liberal al Balşului), Gabriela Tulbure (primar PSD – Seini, judeţul Maramureş), Ionel Chiriţă (primar PNL – Hârşova, judeţul Constanţa) şi Mik Joszef (primarul UDMR din Borsec, judeţul Harghita). „Nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene din România generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi pensiile primite de unii subordonaţi“, explică reprezentanţii AOR în motivarea amendamentului, despre care spun că ţine cont de deciziileCCR. „Nu vor avea dreptul la indemnizaţia prevăzută de prezenta lege primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene condamnaţi pentru acte şi fapte de corupţie, nici cei urmăriţi penal sau trimişi în judecată pentru acte şi fapte săvârşite în exercitarea funcţiilor, până la achitarea lor definitivă“, se mai arată în expunerea AOR.

 

citeste totul despre: