Tudorel Toader vrea să îi păstreze, ca interimari, pe şefii Inspecţiei Judiciare - proiect de ordonanţă de urgenţă

Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, şi adjunctul Gheorghe Stan, cărora le expiră mandatele la 1 septembrie, ar urma să fie menţinuţi automat în funcţii ca interimari, printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

UPDATE Asociaţia Forumul Judecătorilor din România contestă oportunitatea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă pentru asigurarea beneficiului interimatului actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, în mod automat şi pe perioadă nedeterminată, prin excluderea Consiliului Superior al Magistraturii din procesul decizional de delegare în funcţii de conducere.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului României să nu dea curs unei potenţiale iniţiative de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă cu privire la prelungirea de drept, prin efectul legii, a mandatului inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, sub forma interimatului până la organizarea unui nou concurs, la o dată incertă.

Deşi nu există oficial în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă, cu respectarea principiului transparenţei decizionale, în spaţiul public a apărut un draft al unui astfel de proiect, a cărui veridicitate nu a fost infirmată de surse oficiale.

Conform notei de fundamentare a acestui proiect, se afirmă în mod inexact că „dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare nu reglementează situaţia în care mandatele funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare expiră înainte de finalizarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii”.

O astfel de dispoziţie legală expresă nu există însă nici în cazul altor funcţii de conducere din sistemul judiciar (preşedinţi de instanţe, preşedinţi de secţie, procurori şefi etc.), ceea ce nu a împiedicat aplicarea remediului legal existent în legislaţia de drept comun, respectiv în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează instituţia juridică a delegării într-o funcţie de conducere de către Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest sens, un membru CSM, doamna judecător Andrea Chiş, a solicitat printr-o scrisoare deschisă, din data de 28 august 2018, iniţierea de către CSM a procedurii de delegare în funcţiile de conducere ce urmează a se vacanta la data de 1 septembrie 2018 în cadrul Inspecţiei Judiciare.

Hotărârea Plenului CSM nr. 159 din 9 martie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare a fost suspendată printr-o hotărâre judecătorească pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că prelungirea automată, sub forma interimatului, a mandatelor actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare s-ar face sine die, prin efectul unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, pe o durată nedeterminată, fără posibilitatea de exercitare de către CSM a atribuţiei prevăzute de lege de a dispune delegarea în funcţii de conducere prin evaluarea proiectelor inspectorilor judiciari care optează pentru asigurarea interimatului.

Conform dispoziţiilor art. 133 alin. 1 din Constituţia României, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”, ceea ce presupune exercitarea puterii de a aprecia nu numai cu privire la numirea Inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile art. 67 din Legea nr. 317/2004, ci şi cu privire la delegarea într-o astfel de funcţie de conducere devenită vacantă prin expirarea mandatului, în condiţiile art. 57 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În acest fel, se respectă principiul de drept „specialia generalibus derogant”, conform căruia legea generală se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie specială contrară într-o materie dată, dar şi principiul simetriei juridice, potrivit căruia competenţa de a dispune măsuri provizorii (delegarea unui inspector judiciar pentru asigurarea interimatului) revine aceleiaşi autorităţi publice care are atribuţia de a dispune numirea definitivă într-o atare funcţie de conducere, deci Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

O intervenţie legislativă printr-o Ordonanţă de urgenţă a Guvernului poate avea ca efect nu acoperirea unei pretinse „lacune legislative”, cum se arată în nota de fundamentare, ci amputarea unei atribuţii a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, ceea ce ar putea contraveni literei şi spiritului legii, dar şi Constituţiei României, deoarece ar introduce în circuitul juridic posibilitatea exercitării unei funcţii de conducere pe o perioadă nedeterminată, prin prelungire automată, ca efect nediferenţiat al legii, a unui mandat expirat, fără nicio posibilitate de exercitare de către CSM a marjei de apreciere care este de esenţa rolului său constituţional.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate” (spre exemplu, Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 şi Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012).

Totodată, instanţa de control constituţional a constatat că, „deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare” (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014).

Totodată, prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004, Curtea Constituţională a stabilit că „respectarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii a devenit o cerinţă de rang constituţional”.

În măsura în care o atare Ordonanţă de Urgenţă ar fi adoptată cu efecte intuitu personae (respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare), Asociaţia Forumul Judecătorilor din România va exercita toate mijloacele legale pentru a aduce în făgaşul constituţional rolul Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru a proteja statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere că inspectorul-şef are atribuţii concrete în procedura disciplinară, confirmând sau infirmând rezoluţiile inspectorilor judiciari”.

***

Ştirea iniţială: „În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct în funcţie până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii.  În caz de încetare a mandatului de inspector-şef ca urmare a ocupării funcţiei în condiţiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-şef adjunct , interimatul funcţiei se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-şef până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă, potrivit HotNews. 

Dosarele Inspecţiei Judiciare

Inspecţia Judiciară (IJ), condusă de Netejoru şi Stan, o cercetează, în două rânduri, pe procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan, care lucrează la dosarul Tel Drum, în care este investigat şi liderul PSD, Liviu Dragnea. 

În iulie 2018, IJ s-a autosesizat după ce Lăncrănjan a făcut unele comentarii pe Facebook , contrazicându-l pe ministrul Toader pe tema incriminării abuzului în serviciu în legislaţia germană. De asemenea, în februarie, Inspecţia Judiciară s-a autosesizat si a declansat cercetari prealabile faţă de procuroarea Alexandra Lăncrănjan dupa ce jurnalista Sorina Matei si site-ul Lumea Justitiei au acuzat-o că a participat o reuniune unde erau prezenţi şi politicieni. 

La rândul ei, Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat definitiv pe magnatul Dan Voiculescu la închisoare, a fost exclusă din magistratură ca urmare a unei lucrări a Inspeciei Judiciare. Camelia Bogdan a fost acuzată că a ţinut cursuri pentru Ministerul Agriculturii care s-a constituit parte civilă în dosarul Institutul de Cercetări Alimentare (ICA).  În 16 aprilie 2016, inspectorii care au analizat cazul Cameliei Bogdan au decis să respingă sesizarea şi au arătat că nu există nicio abatere disciplinară din partea judecătoarei. Decizia a fost însă infirmată de Lucian Netejoru, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, care a decis să transmită sesizarea la Secţia pentru judecători a CSM. În argumentaţia sa, Netejoru arăta că judecătoarea Camelia Bogdan ar fi încălcat articolul 99 din legea magistraţilor, articol potrivit căruia constituie abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii.

Pe de altă parte, când vine vorba de interimate în sistemul judiciar, ministrul Justiţiei Tudorel Toader este împotrivă. La începutul acestei luni, Toader l-a contrat pe procurorul-şef adjunct al DNA Nistor Călin, care spunea că în instituţie sunt doar 7 procurori delegaţi pe funcţii. "Apreciind promptitudinea procurorului-şef adjunct de la DNA, constat că sunt 20 şi nu 7 delegări, precum ne spunea ieri. Rămânem în aşteptarea unui răspuns corect şi complet!", a scris Tudorel Toader pe Facebook.