SRI a derulat în 2016 un program de instruire în contraspionaj pentru demnitari, funcţionari publici şi reprezentanţi ai unor companii
0Serviciul Român de Informaţii a derulat în 2016 un program de instruire în contraspionaj pentru demnitari, funcţionari publici şi reprezentanţi ai unor companii, potrivit publicaţiei „Intelligence”. Aceasta a făcut parte dintr-o campanile de conştientizare şi promovare a culturii de securitate.
„În România, Serviciul Român de Informaţii a derulat campanii de conştientizare şi promovare a culturii de securitate. Cea mai recentă (la începutul anului 2016) s-a concretizat printr-un program de instruire în contraspionaj pentru demnitari, funcţionari publici şi reprezentanţi ai unor companii”, se arată în articolul „Counterintelligence awareness. Ce trebuie să ştim despre spioni”, din revista SRI „Intelligence”.
Potrivit publicaţiei, ţintele cele mai frecvente ale serviciilor de spionaj sunt reprezentate de instituţiile care gestionează informaţii clasificate sau elaborează strategii, studii şi prognoze privind evoluţiile unui stat în diverse domenii. Astfel, cele mai „râvnite“ informaţii sunt cele din domeniul apărării, clasificate sau neclasificate, referitoare la: personalul serviciilor de informaţii, locaţii ale informaţiilor sensibile şi tehnologiilor, breşe de securitate din cadrul facilităţilor militare, slăbiciuni ale personalului.
Pentru exploatarea posibilităţilor informative, spionii apelează la o serie de acoperiri în vederea unei penetrări extinse a mediilor de interes, precum cea de diplomat, jurnalist, om de afaceri sau membru al unui ONG, în funcţie de context. Creându-şi o „legendă“, aceştia stabilesc relaţii cât mai variate în cercuri cât mai diverse, ghidaţi de faptul că persoanele abordate pot deţine sau pot avea acces la date de interes.
Legătura cu persoanele pretabil a fi recrutate este construită atent, fiind luate în calcul cele mai mici detalii. Atragerea acestora reprezintă un proces laborios, în primă fază prin utilizarea unor pretexte plauzibile, care nu ar stârni suspiciuni, iar primele contacte se realizează în general într-un cadru oficial. Pe măsură ce această relaţie evoluează aparent în mod natural, solicitările sunt din ce în ce mai particularizate, iar uneori sursa ajunge să fie răsplătită prin cadouri sau sume de bani.
În legislaţia din România, spionajul este o infracţiune şi o ameninţare la adresa securităţii naţionale, fiind definit ca „transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri externe sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora“.
SRI are printre responsabilităţi cunoaşterea, prevenirea şi contracararea activităţilor de spionaj pe care servicii de informaţii străine le derulează împotriva intereselor naţionale, precum şi ale aliaţilor săi.
Restul articolului, „Counterintelligence awareness. Ce trebuie să ştim despre spioni”, integral pe site-ul publicaţiei.