Semnal de alarmă. Azi, consumatorii de droguri au şi 6 ani

FOTO Shutterstock

Medicii sunt alarmaţi de numărul tot mai mare de copii care au sub 10 ani şi ajung pe secţiile de toxicologie din spitalele de pediatrie în urma consumului de etnobotanice. Drogurile sunt la îndemâna micuţilor atât prin intermediul online, cât şi prin cel al dealerilor din şcoli.

Tot mai mulţi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 7 ani care consumă etnobotanice ajung la clinica de toxicologie de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală. Aşa a anunţat medicul Dumitru Orăşeanu, şeful clinicii. Agenţia Naţională Antidrog (ANA) spune însă că aceste cazuri sunt excepţii, însă medicii atrag atenţia că numărul cazurilor este în creştere, fapt confirmat şi de rapoartele internaţionale care atestă că vârsta de consum a scăzut la sub 10 ani.

Etnobotanicele, deşi au efecte devastatoare sunt preferate de copii şi ajung în posesia acestora prin intermediul magazinelor online, spun specialiştii. Paranoia şi atacurile de panică sunt doar două dintre consecinţele consumului pe termen lung, mai atrag atenţia experţii.

Droguri vândute în apropierea şcolilor

Mai grav este că drogurile pot fi cumpărate şi din vecinătatea şcolilor. Din aceste zone, elevii pot achiziţiona în mod special marijuana, drogul care a urcat pe primul loc în topul preferinţelor, fiind utilizat la scară largă nu doar de liceeni, ci şi de adulţi.

Potrivit medicului infecţionist Adrian Abagiu de la Institutul „Matei Balş” din Capitală sunt şi cazuri în care părinţii consumatori de droguri ajung să le administreze aceste substanţe şi copiilor lor. „Sunt părinţi care recad şi care îşi injectează etnobotanice şi, având în vedere că etnobotanicele «prăjesc» creierul nu îl refuză pe copil, ci îi injectează şi lui. Etnobotanicele se găsesc mai uşor şi pot fi comandate de pe internet. Efectele lor sunt ireversibile, atât pentru adulţi, dar mai ales pentru copii”, a explicat medicul Adrian Abagiu.

„Părinţii nu ştiu ce fac copiii pe internet“

Sociologul Mihail Carp spune că părinţii ar trebui să ştie exact ce fac copiii lor când sunt în faţa calculatorului. Acesta mai atrage atenţia că micuţii cu vârste până la 10 ani au acces la droguri şi în vecinătatea şcolilor, un adevărat rai pentru dealerii de droguri şi substanţe cu efecte psihotrope.

„Părinţii nu ştiu ce fac copiii pe internet şi, în multe cazuri, nu le cunosc anturajul. Şcoala este, de asemenea, o sursă de clienţi pentru dealeri, iar campanii de combatere a traficului în şcoli nu au fost, ci doar campanii de prevenire a consumului”, a declarat sociologul, potrivit căruia şi preţul scăzut al etnobotanicelor îi face pe copii să prefere acest tip de droguri.

Şi profesorul Corneliu Riegler, liderul Sindicatului Tinerilor Profesori din România, trage un semnal de alarmă arătând că situaţia este gravă în mediul şcolar. Profesorul subliniază că elevii au ajuns dealeri de droguri. „Este o problemă acută a şcolii româneşti, în unele licee din Bucureşti există chiar dealeri-elevi şi cei mai afectaţi sunt elevii de liceu”, spune Riegler.

„Profesorii acceptă tacit fenomenul drogurilor“

Acesta a mărturisit pentru „Adevărul” că, în urmă cu cinci ani, a descoperit în curtea liceului în care predă ace de seringi pentru stupefiante. A notificat imediat conducerea şcolii care a avut o reacţie total neaşteptată. Mai exact, mai-marii Colegiului au luat decizia de a-l sancţiona pe profesor în loc să declanşeze o anchetă internă pentru a se stabili cine a introdus droguri în şcoală.

Uluit de situaţie, acesta a contestat în instanţă decizia directorilor unităţii de învăţământ.

„Ca profesor de serviciu, dar şi la sesizarea părinţilor elevilor de gimnaziu, am constatat că în curtea şcolii existau ace de seringă şi că elevii fumează chiar în faţa camerelor de luat vederi. Am sesizat acest lucru în scris Consiliului de Administraţie şi conducerii de atunci a unităţii de învăţământ. Pentru asta mi s-a aplicat cea mai gravă sancţiune – reducerea salariului cu 15% pe şase luni”, a explicat profesorul.

După ce a contestat în instanţă hotărârea luată de consiliu, Riegler a obţinut despăgubiri de peste 25.000 de lei. „Mai degrabă sunt sancţionaţi cei care sesizează o neregulă decât cei care o comit. Profesorii acceptă tacit fenomenul drogurilor şi al fumatului“, subliniază profesorul Corneliu Riegler.

47 de centre de dezintoxicare în toată ţara

Nici numărul centrelor de detoxifiere din ţară nu este dimensionat corespunzător cu nevoile. Concret, în Bucureşti sunt şapte astfel de centre, în întreaga ţară fiind 47, arată Sorin Oprea, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog. Pragul acestor instituţii îl şi trec, în foarte multe cazuri, minorii consumatori, însoţiţi de părinţi. Însă odată instalată dependenţa, este aproape imposibilă vindecarea, spune specialistul.

„Toate drogurile afectează sistemul nervos central şi creează două tipuri de dependenţă: fizică şi psihică. Dependenţa fizică se poate elimina prin dezintoxicare, însă dependenţa psihologică dispare foarte greu. În multe cazuri, dependenţa de etnobotanice se instalează mult mai rapid decât la alte droguri. Consumatorii suferă o deteriorare psihică”, a subliniat Oprea, adăugând că instituţia pe care o conduce a organizat o serie de campanii de prevenire a consumului de droguri în şcoli.

„Ar trebui întărită paza în jurul şcolilor şi ar trebui înăsprită legislaţia în ceea ce-i priveşte pe dealerii de droguri. Autorităţile ar trebui să ducă activităţi intense de conştientizare a pericolului atât în rândul copiilor cât şi în rândul părinţilor”, a explicat Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. ;

Aproape 20 de milioane de europeni au încercat canabisul

Aproape 20 de milioane de europeni au experimentat canabisul în ultimul an, se arată în Raportul European privind Situaţia Drogurilor în 2014.  Cei mai mulţi dintre consumatorii de droguri îşi procură stupefiantele de pe internet, potrivit aceluiaşi document, care mai spune că heroina nu se mai află în topul preferinţelor europenilor, înregistrând un declin. Aceeaşi tendinţă o înregistrează şi cocaina, cea care era până acum stimulentul consumat cel mai frecvent la nivel european.

Concret, drogul consumat cel mai frecvent în Europa este canabisul, iar cifre recente subliniază că 74 de milioane de adulţi europeni, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, au experimentat efectele acestuia cel puţin o dată în viaţă. Nu mai puţin de 15 milioane de adulţi tineri (15 - 34 de ani) au consumat canabis în ultimul an. De altfel, peste 80% din capturile înregistrate în Europa sunt de canabis. Documentul european mai spune că la nivelul anului 2014 au fost notificate 81 de noi substanţe psihoactive, cele mai multe, 29 la număr, fiind canabinoizi sintetici. Alte 30 de substanţe nu corespund categoriilor chimice cunoscute, atrag atenţia specialiştii, potrivit cărora se înregistrează o diversitate a noilor droguri identificate.