Rutele şi reţelele de traficanţi la care apelează emigranţii din Orientul Mijlociu care tranzitează România
0
Nu trece nici măcar o zi fără ca frontierele României să nu fie forţate de grupuri de imigranţi ilegali. În calea valului de imigranţi care sufocă Europa, România a mobilizat forţe importante, având de partea sa şi bariere naturale: Dunărea şi Marea Neagră. În primele zece luni ale acestui an, peste 1.000 de imigranţi sirieni, afgani, irakieni, tunisieni, pakistanezi sau kosovari au fost prinşi la graniţă.
Se spune că ”codru-i frate cu românul”. În varianta modernă a zicalei locul codrului a fost luat de Dunăre şi Marea Neagră. Cele două bariere naturale ajută România să facă faţă cu succes valului de imigranţi din Africa şi Asia care a invadat Europa, spun analiştii de securitate.
Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), în primele zece luni ale acestui an, în urma acţiunilor de supraveghere şi control ale graniţelor, poliţiştii de frontieră au prins 1.000 de imigranţi care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 737 pe sensul de intrare în ţară şi 263 de străini pe sensul de ieşire din ţară.
Îngrijorător este faptul că cei mai mulţi dintre cei capturaţi erau conduşi de călăuze, care fac parte din reţele de trafic. Astfel în perioada de referinţă au fost depistate 70 călăuze, din care 25 cetăţeni români şi 45 străini.
Cu toate acestea, cifrele sunt mai mici decât anul trecut, când poliţiştii de frontieră au depistat 1.276 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera română, atât pe sensul de intrare cât şi pe cel de ieşire din ţară.
Pe unde trec refugiaţii
După ce Ungaria a înălţat un gard metalic la graniţa cu Serbia, imigranţii s-au reorientat, căutând trasee de ocolire a acestui obstacol. Astfel, două dintre cele mai solicitate sectoare de frontieră româneşti sunt Sânnicolau Mare şi Lunga (Timiş), în regiunea unde se întâlnesc graniţele României cu cele ale Serbiei şi ale Ungariei.
Alte sectoare ale Poliţiei de Frontieră luate cu asalt în număr mare de imigranţi sunt Giurgiu şi Calafat (Dolj). Cele mai multe cazuri de migraţie ilegală au fost înregistrate în lunile august, septembrie şi octombrie.
Poliţia de Frontieră este însă optimistă şi afirmă că „România nu se confruntă cu un aflux”. ”O analiză în ceea ce priveşte migraţia ilegală indică faptul că în prezent, România nu se confruntă cu un aflux de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa. Cu toate că în perioada august-octombrie 2016 s-au înregistrat mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei, în ansamblu, indicatorii de migraţie ilegală la nivel naţional se înscriu pe aceeaşi linie fluctuantă cu cea a datelor înregistrate în perioada 2015 – prezent şi sunt mult mai mici decât cifrele înregistrate la nivel european. Fenomenul migraţiei ilegale la frontiera României se păstrează în continuare scăzut, dar situaţia este atent monitorizată”, au explicat specialiştii IGPF, la solicitarea ”Adevărul”.
În ceea ce priveşte naţionalitatea imigranţilor, Poliţia de Frontieră arată că cea mai mare parte provin din ţări precum Siria (236), Irak (143), Pakistan (94), Afganistan (90), Turcia (67), Albania (42), Sri Lanka (39), Maroc (30) etc.
Avantajele României: Dunărea şi Marea Neagră
România ar fi avut probleme mult mai mari în controlarea fenomenului migraţiei ilegale în lipsa unor obstacole naturale. Astfel, Marea Neagră şi Dunărea funcţionează ca bariere naturale împotriva valului de migranţi din Asia şi Africa, iar acesta ar fi unul dintre motivele pentru care România nu a luat în calcul construirea unor garduri pentru a împiedica migraţia ilegală, cum s-a întâmplat în Grecia, Ungaria şi Bulgaria.
Primii care au construit garduri împotriva imigranţilor au fost grecii, care au folosit materiale similare celor folosite de trupele NATO în teatrele de război. Gardurile au fost ridicate în 2011, pe o distanţă de 12 kilometri, de-a lungul frontierei cu Turcia, unde se intersectează mai multe rute migraţioniste din Africa şi Asia.
Ulterior, şi Ungaria a construit garduri de protecţie la frontiera cu Serbia. Numai că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre Uniunea Europeană ocolesc gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România.
Rutele către Europa de Vest
Potrivit specialiştilor Poliţiei de Frontieră, România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest: frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică de migraţie, graniţa cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi ruta terestră est-mediteraneană, la graniţa cu Bulgaria.
La frontiera de la Dunăre, imigranţii încearcă să forţeze graniţa chiar prin punctele vamale. Prin punctele de frontieră cu Bulgaria, cea mai folosită metodă este ascunderea în tiruri turceşti încărcate cu legume, cărbuni, haine, piese auto sau electronice. De multe ori, imigranţii sunt ascunşi în camioane chiar de către şoferi.
Alţii imigranţi încearcă să înşele vigilenţa poliţiştilor de frontieră folosind documente false sau falsificate. Unii dintre aceştia au fost prinşi pe Aeroportul Otopeni.
Cei mai mulţi imigranţi încearcă să intre în România din Serbia şi Ungaria, pe frontiera „verde”.
Măsuri suplimentare de pază la frontiere
Încă de la începutul acestui an, Poliţia de Frontiera a întărit dispozitivul de supraveghere a frontierei, prin acţiuni comune cu alte instituţii ale Ministerului Afacerilor Interne. Acţiunile s-au desfăşurat in diferite zone la graniţa de sud-vest, vest, sud şi nord.
De exemplu, în această perioadă, în zona de competenţă a Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara – unde se înregistrează cel mai mare aflux de imigranţi operează patrule comune formate din poliţişti de frontieră, jandarmi de la IJJ Timiş şi poliţişti de la IPJ Timiş.
Echipajele de la sol beneficiază de sprijinul unui elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie care execută misiuni de supraveghere aeriană în zona vizată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Măsuri similare de întărire a dispozitivului de supraveghere al frontierei de stat au fost dispuse si la graniţa cu Bulgaria.
Totodată, începând cu luna noiembrie 2015, poliţiştii de frontieră fac verificări sistematice la punctele de trecere. Astfel, documentele de călătorie ale cetăţenilor din state membre UE şi non-UE sunt scanate.
”Scopul acestor măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane, provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe”, explică oficialii IGPF. Măsura a îngreunat însă traficul prin punctele de frontiere.
Refugiaţii, cazaţi la Tulcea
Judeţul Tulcea se pregăteşte să primească, de anul viitor, o parte din imigranţii din Italia şi Grecia. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială au recomandat primarilor din judeţul Tulcea, în special celor din Delta Dunării, să pregătească locuinţe sociale pentru imigranţi, iar instituţiilor publice, să asigure integrarea lor.
Cu femeia în geamantan
Speranţa unui trai mai bun în ţările vestice pune la lucru imaginaţia imigranţilor. Recent, Poliţia de Frontieră s-a confruntat cu un caz inediat.
Poliţiştii de frontieră arădeni au găsit într-un compartiment gol al unui tren care mergea spre Viena două geamantane voluminoase. Spre surprinderea acestora, în geamantane au descoperit ascunse două femei, care încercau astfel să iasă ilegal din ţară.
În urma verificărilor, s-a stabilit că femeile sunt din Afganistan, cu vârste de 25 şi 59 de ani.
Într-un alt compartiment a fost găsit un bărbat de origine afgană care este bănuit că le-a ajutat pe cele două femei să se ascundă în valize.
La audieri, femeile nu au dorit să dea declaraţii despre modul cum au ajuns în valize, precizând doar că doreau să ajungă în Spaţiul Schengen şi au recurs la această metodă deoarece nu aveau o viză valabilă.
Şi poliţiştii de frontieră bihoreni au avut parte de o surpriză. Pe 10 decembrie, oamenii legii au descoperit în trenul internaţional care circula pe relaţia Jibou-Debrecen, un bărbat din Irak ce intenţiona să iasă ilegal din România, ascuns sub banchetă.
Imigrantul, Mohammed B., în vârstă de 20 de ani, a declarat că intenţiona să ajungă în Germania. Tânărul avea asupra lui document temporar de solicitant de azil în Romania.
Pe 8 decembrie, poliţiştii de la Punctul de Trecere a Frontierei Vărşand (Arad), au prins 24 de adulţi şi 18 minori, de naţionalitate irakiană şi tunisiană, solicitanţi de azil în România, care au încercat să iasă ilegal din ţară, ascunşi într-o cisternă.
Se încarcă comentariile...
