Procurorul general al României îi cere preşedintelui Băsescu să nu promulge modificările la Codul Penal
0
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că i-a transmis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu în care a recomandat să nu promulge proiectul de lege cu modificările aduse Codului Penal, prezentând şi argumentele de natură juridică pentru această solicitare.
Tiberiu Niţu a precizat că a explicat în scrisoarea trimisă preşedintelui Traian Băsescu efectele pe care le au modificările aduse Codului Penal. Procurorul general al României a precizat că documentul are patru pagini şi în acesta sunt argumente de natură juridică care vizează implementarea modificărilor la Codul Penal.
Niţu a mai spus că a ales să comunice instituţional scrisoarea fiind transmisă preşedintelui în cursul săptămânii trecute.
Pe 10 decembrie, Camera Deputaţilor a aprobat mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.
În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.
Modificările au fost contestate puternic de Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sau Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Reacţiile stârnite de noile modificări
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Adevărul Live, că noile modificări aduse Codului Penal, în ceea ce priveşte amnistia, afectează condamnările aplicate în ultimii şase ani.
„Nu am o explicaţie foarte clară de ce se vrea modificarea legii. Cred că era ultima oportunitate de a modifica o lege care urma să fie aplicată de la 1 februarie 2014. O situaţie care ne va afecta va fi aceea când vom avea un suspect şi trebuie să îl chemăm şi să îl informăm că îl interceptăm şi pe urmă să mergem la judecător. Vă daţi seama că va fi foarte greu să mai continuăm cercetarea penală”, a precizat şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a susţinut că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.
Şi Consiliul Superior al Magistraturii a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a precizat, pe 12 decembrie, într-un comunicat, că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii a numeroase organizaţii neguvernamentale au criticat şi ei amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
Mai mult decât atât, chiar şi Instanţa Supremă a intervenit în urma modificărilor aprobate de Camera Deputaţilor, sesizând, pe 12 decembrie, Curtea Constituţională cu privire la acestea.
Şi PDL a depus, în aceeaşi zi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate de deputaţi la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese.
Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului General al României nu s-au remarcat în contestarea modificărilor aduse Codului penal.
Niţu: „Nu mi s-a cerut un punct de vedere”
Procurorul general Tiberiu Niţu declara că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal.
„Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest modificări ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru”, spunea atunci Niţu, care nu a dorit să comenteze efectele pe care le-ar putea avea modificările aduse Codului Penal.
Şi reacţia ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, a întârziat să apară. La două zile după declanşarea scandalului, el i-a invitat la o discuţie, pe 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea şi pe reprezentanţii comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, singurii care au dat curs invitaţiei fiind cei din urmă. Imediat după întâlnire, care a avut loc în 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat în a spune că au fost prezentate, în cadrul întâlnirii, „argumentele unor soluţii din Codul penal” şi motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.
„A fost o întâlnire în care, împreună cu colegii mei, am prezentat argumentele unor soluţii din Codul penal, de ce s-au ales anumite soluţii atunci când s-a elaborat Codul penal, pentru a fi avute în vedere la deciziile viitoare”, a spus Cazanciuc.
Întrebat dacă, după părerea lui, ar trebui ca parlamentarii să rămână funcţionari publici, ministrul Justiţiei a spus că „e o discuţie care poate fi făcută în ce măsură parlamentarul este sau nu este funcţionar public”.
„Există noţiuni diferite în sens civil şi în sens penal. Cred că şi aici ar trebui să aşteptăm decizia Curţii”, a explicat Cazanciuc.
Ministrul Justiţiei a adăugat că nu vrea să introducă în spaţiul public noţiuni sau aprecieri care să nu aducă clarificări.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi, la Adevărul Live, că noile modificări aduse Codului Penal, în ceea ce priveşte amnistia, afectează condamnările aplicate în ultimii şase ani.
Parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în închisoare, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, avertizează DNA, făcând referire la modificările aduse marţi Codului Penal.
Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a discutat pe marginea modificării Codului Penal de către Parlament, despre demiterea conducerii TVR, despre legea amnistiei şi graţierii unor infractori şi despre proiectul de descentralizare.
Camera Deputaţilor a adoptat ieri, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege, amendat pe sub mână, prin care parlamentarii, preşedintele ţării şi profesiunile liberale sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Această modificare apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 74 din Codul Penal.
Camera Deputaţilor a scos de pe ordinea de zi, în ultima clipă, proiectul de lege privind privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, propus de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Proiectul a fost amendat în secret, luni noaptea, de către o parte din deputaţii jurişti.
Se încarcă comentariile...
