Fiscul îi răspunde lui Kovesi: Doar 150 milioane de euro pot fi recuperate din sentinţe, jumătate dintre prejudicii sunt nerecuperabile
0
Valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, cum a comunicat Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, sumă din care peste jumătate oricum nu poate fi recuperată, potrivit Fiscului.
Jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, „un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă şi de celeritatea cu care alte instituţii ale statului îşi îndeplinesc obligaţiile“, se arată într-un comunicat al ANAF.
Instituţia precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.
Astfel, pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj/ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.
Pentru 693 de sentinţe/hotărâri judecătoreşti cu prejudicii de 433,1 milioane lei (21,8%) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.
Totodată, pentru 12 sentinţe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa legii insolvenţei, modificată anul trecut.
Sarcini multe, oameni puţini
Pe de altă parte, ANAF atrage atenţia că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este „extrem de mare“, astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.
Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activităţile desfăşurate pentru pregătirea şi susţinerea dosarelor de insolvenţă. În cursul anului trecut, ANAF a prelucrat 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde lei creanţe înscrise la masa credală, iar la finele anului gestiona 53.675 de contribuabili în insolvenţă, cu creanţe fiscale de 47,31 miliarde lei.
Laura Codruţa Kovesi este nemulţumită de activitatea ANAF şi a susţinut, joi seara, că dacă Ministerul de Finanţe „nu se descurcă” cu executarea bunurilor sechestrate, atunci ar fi mai bine să predea această atribuţie unei instituţii care vrea să facă acest lucru. „Trebuie să existe un moment 0 în care statul să înceapă să execute sume şi să încaseze aceşti bani la bugetul de stat”.
ANAF reclamă aglomerarea de atribuţii
ANAF mai spune că a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat, ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj.
Totodată, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, agenţiei i-a revenit şi sarcina de a colecta creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
"S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi şi ordonanţe ale guvernului prin care agenţiei i s-au atribuit sarcini de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul Prima casă, programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi etc", punctează Fiscul în comunicat.
ANAF se mai justifică prin faptul că instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită către Fisc.
În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se vireză la bugetul de stat, precum Consiliul Concurenţei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.