Dosarul „Bica 1”. Fosta şefă a DIICOT a fost la Curtea Supremă pentru un nou termen. Gheorghe Stelian a dat declaraţii în faţa instanţei

Fostul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Alina Bica s-a prezentat, miercuri, la Curtea Supremă pentru un nou termen în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. Gheorghe Stelian: „Cocoş m-a informat că aceste drepturi pot fi valorificate rapid prin acţiuni la Fondul Proprietatea”.

UPDATE Magistraţii au acordat două noi termene în acest dosar, pentru 9 şi 19 iunie, când vor fi audiaţi Emil Nuţiu, Alexandru Lăcrămioara şi Dragoş Bogdan.

La termenul de astăzi a fost audiat Gheorghe Stelian, beneficiarul despăgubirilor. Acesta le-a povestit judecătorilor modul prin care a ajuns să deţină terenul care ulterior a fost supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Acesta a arătat că prin intermediul unei persoane care se ocupa de cesionări de drepturi litigioase a fost pus în legătură cu Daniela Faier, avocat, care îl reprezenta pe Simigalia Dino Gianni. Italianul deţinea drepturile de proprietate ale unui teren de 14 hectare din parcul Plumbuita, unde se afla în anii 30 fabrica de cărămidă Simigalia. 

„Am purtat negocierile cu avocata şi Daniela Faier şi proprietarul Simigalia Dino Gianni timp de un an şi jumătate, iar în această perioadă a primit procură pentru a face demersuri la autorităţi.Daniela Faier a făcut demersuri şi la Primăria Sectorului 2, dar şi la Primăria Capitalei. Am solicitat memorii tehnice pentru încheierea acestuia. Am documentele care mi-au fost înmânate de Simigalia. Pe 22 aprilie 2010 am mers la Bruxelles împreuna cu doamna Faier, unde m-am întâlnit cu Simigalia pentru a semna actul şi vira plata datorată. Locul de întâlnire a fost stabilitla Bruxelles, pentru că Simigalia era diplomat. După semnarea actelor şi preluarea drepturilor litigioase am înştiinţat Primăria Sectorului 2 şi Primăria Capitalei că sunt noul proprietar şi am preluat drepturile”, a declarat Stelian.

În ceea ce-l priveşte pe omul de afaceri Dorin Cocoş, Gheorghe Spelian a precizat că îl cunoaşte din anul 2007, el fiind cel care i-ar fi spus că poate valora drepturi litigioase prin Fondul Proprietate.

„Pe Dorin Cocoş l-am cunoscut în anul 2007, în urma unei tranzacţii cu un teren situat pe strada Frederic Chopin, teren cumpărat de Cocoş direct de la mine. După doi sau trei ani Dorin Cocoş m-a întrebat dacă nu am nişte drepturi pe care să le valorifice în timp scurt, iar Cocoş m-a informat că aceste drepturi pot fi valorificate rapid prin acţiuni la Fondul Proprietatea. Până atunci nu cunoşteam această modalitate de valorificare şi nu aveam cunoştinţă de ANRP, iar acesta e singurul dosar pe care l-a avut la această instituţie”, le-a mai spus Gheorghe Stelian judecătorilor.

Mai mult, Stelian susţine că iniţial Cocoş nu i-a cerut niciun ban şi nici nu i-a spus care este modul prin care v-a soluţiona dosarul de despăgubire.

„Dorin Cocoş nu mi-a solicitat niciun ban, dar m-a asigurat că totul va fi bine. Ideea de a proceda în acest fel i-a aparţinut lui Cocoş. Dorin Cocoş nu mi-a spus niciodată care este modalitatea prin care se va soluţiona dosarul. Nu mi-a spus dacă sau cum va interveni la oamenii din cadrul comisiei sau din cadrul instituţiei şi nu mi-a spus nici că ar cunoaşte vreo persoană la care să apeleze pentru soluţionarea dosarului. După ajungerea dosarului la ANRP, am fost apelat la finalul anului 2010 de o persoană care mi-a spus că a fost desemnată să efectueze raportul de evaluare. M-am întâlnit cu acea persoană în faţa sediului. Acea peroană nu era expertul evaluator Emil Nuţiu, ci altcineva”, a precizat Grelian, care a adăugat că după întâlnire Dorin Cocoş i-a cerut să urgentez evaluarea pentru că urma să aibă loc o şedinţă în cadrul ANRP. 

„Am luat legătura din nou cu acea perosană şi ne-am întâlnit peste o săptămână în zona Harghita sau Târgu Mureş, într-o benzinărie. Acolo i-am dat 30.000 de euro pentru urgentarea raportului de expertiză, însă cel cu care m-am întâlnit nu a cerut acei bani şi nici nu ştia ce se află în acel plic pe care l-a primit. La scurt timp, m-a contactat şi mi-a spus că a a luat cunoştinţă de raport şi a semnat. Acestea sunt singurele dăţi când m-am întâlnit cu acel evaluator”, a mai spus acesta în faţa magistraţilor.

Gheorghe Stelian le-a mai spus judecătorilor că a înstrăinat 25% din valoare către alte trei persoane pentru suma de 10 milioane de euro. A luat această decizie, deşi ştia valoarea totală a despăgubirilor pentru că nu aveam certitudinea că va încasa valoarea totală a despăgubirilor de la Fondul Proprietatea. În acest fel, prin intermediul lui Dorin Cocoş, l-a şi cunoscut pe Gheorghe Gabriel care se ocupa de tranzacţionarea de acţiuni la Fondul Proprietatea.

A cunoscut-o pe Alina Bica spre sfârşitul anului 2014

„Dosarul a fost validat pe 15 martie 2011, iar până la atunci  nu am cunoscut pe nimeni din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În toamna lui 2014, la un restaurant, am cunoscut-o pe Alina Bica, care mi-a fost prezentată de Ana Maria Topoliceanu, o fostă avocată de-a mea”, a mai arătat Stelian. 

Mai mult, acest susţine că, după ce am obţinut despăgubirea, Dorin Cocoş i-a cerut 10 milioane de euro pentru susţinerea şi urgentarea dosarului în cadrul ANRP. „Banii i-am dat, în mai multe rate, cash, respectiv 500.000 şi 1 milion de euro. Am acceptat să îi dau banii pentru că a mers pe formula propusă de acesta”. 

Întrebat dacă suma cerută de Dorin Cocoş nu i s-a părut prea mare, mai ales ca dăduse deja 10 milioane de euro, Gheorghe Stelian a răspuns că nu i s-a părut o sumă mare pentru că el a investit doar 1,5 milioane de euro plus costuri adiacente, iar suma totala obţinută de la ANRP a fost de 86 de milioane de euro.

În final, Gheorghe Stelian le-a spus judecătorilor că nu a avut niciodată intenţia de a prejudicia statul român. „Vreau să arăt instanţei că am intenţia să plăteasc prejudiciul, care se va stabili printr-o nouă evaluare. Am intenţia să-l plătesc cât mai repede pentru ca statul să nu sufere vreo paguba”, a încheiat Stelian.

Alina Bica, trimisă în judecată în decembrie 2014

În acest caz, pe 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În acelaşi dosar sunt judecaţi pentru abuz în serviciu Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a Comisiei Centrale de Despăgubiri, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Aceştia se află în arest la domiciliu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, pe 15 martie 2011, Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil. Prin acest raport, valoarea terenului de peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

Alina Bica, cercetată într-un al doilea dosar penal

În urma anchetei, procurorii au descoperit noi fapte penale pe care le-ar fi comis Alina Bica, motiv pentru care au mai deschis un nou dosar penal.

În acest al doilea dosar, Alina Bica este judecată în al doilea dosar pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

Procurorii DNA au trimis-o în judecată, pe 26 februarie, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (două fapte), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte) şi favorizarea făptuitorului (două fapte).

În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro.

O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.