Curtea Supremă a motivat de ce a condamnat-o pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru favorizarea lui Horia Simu

Curtea Supremă a motivat de ce a condamnat-o pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru favorizarea lui Horia Simu

Alina Bica DIICOT FOTO: Mediafax

Declaraţiile unor procurori DIICOT şi ale unor martori cu identitate protejată au fost decisive pentru condamnarea la 3 ani şi 6 lui de închisoare a fostei şefe DIICOT, procuroarea Alina Bica. Detaliile apar în motivarea sentinţei date de Curtea Supremă. Alina Bica a susţinut că este nevinovată şi a cerut achitarea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica (43 de ani), l-a favorizat pe milionarul Horia Simu (42 de ani), prin acţiuni care au dus la clasarea unei anchete care-l viza pe omul de afaceri. Aceasta este concluzia la care a ajuns un complet de la Curtea Supremă, format din magistraţii Leontina Şerban, Geanina Cristina Arghir şi Cristina Rotaru. Sentinţa: Bica a fost condamnată la 3 şi 6 luni de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Fosta şefă a DIICOT fusese trimisă în judecată pentru luare de mită, dar magistraţii au arătat că nu sunt probe pentru această acuzaţie şi au schimbat încadrarea.

În acest caz, Horia Simu, trimis în judecată pentru dare de mită,  a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, iar fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită, a primit pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Pop a sumei de 150.000 de euro şi a ridicat sechestrul de pe bunurile Alinei Bica.

„Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvîrşirea de infracţiuni”, a motivat Curtea Supremă condamnările cu executare.

„Deşi fără antecedente penale, inculpaţii nu sunt la primul conflict cu legea penală, fiind cercetaţi în alte cauze penale, aflate în diferite stadii procesuale”, Curtea Supremă

Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea Completul de 5 judecători. Fosta şefă a DIICOT a negat constant acuzaţiile DNA, a susţinut că este nevinovată şi a cerut achitarea. Într-un alt dosar, Bica a fost condamnată, în noiembrie 2016, la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu. Decizia nu este definitivă.

Acuzaţiile procurorilor DNA

Bica a fost trimisă în judecată pentru că ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier, poliţistul Florentin Mihăilescu, martor denunţător în cauză, suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 euro. Mihăilescu avea aceşti bani de la Pop. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din suma de 230.000 euro ce ar fi fost dată de Simu în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, lui Pop. 

Horia Simu (foto), cunoscut ca „Regele Cuprului”, era cercetat de procurorul DIICOT Marius Voineag pentru constituire grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, spălare de bani, cu un prejudiciu potenţial de 30 de milioane de dolari.

Milionarul era anchetat pentru devalizarea firmei sale Cuprom în beneficiul unor companii off-shore pe care le controla tot el. Şefa DIICOT, Alina Bica, ar fi redistribuit dosarul către procurorul Cătălin Purcărin, care a decis clasarea cazului după 10 zile de anchetă. De altfel, Purcărin mai clasase acest caz în 2011 şi în 2012.

Exigenţele funcţiei de şef la DIICOT

„Inculpata s-a folosit de calitatea sa de procuror -şef al DIICOT şi a  întreprins acţiuni de sprijin a inculpatului Simu Horia, a căruit activitate era cercetată într-un dosar penal, acţiuni apte să împiedice tragerea la răspundere penală a acestuia, existând contradicţii flagrante între exigenţele legate de conduita pe care le presupune funcţia de procuror şi comportamentul concret manifestat de inculpată”, au motivat magistraţii.

Potrivit sentinţei, acuzaţia de luare de mită a picat după ce Florentin Mihăilescu (foto) şi-a în instanţă declaraţia dată la DNA.

„Crearea unui dubiu rezonabil în privinţa faptului primirii sumei de 17.500 de euro de către inculpate Alina Bica, se datorează împrejurării că martorul denunţător Florentin Mihăilescu a refuzat în instanţă să relateze despre faptul primirii de la inculpatul Pop Şerban a sumei de 20.000 de euro şi a remiterii din aceştia, de către el, a sumei de 17.500 de euro, inculpatei Alina Bica, fapte pe care le-a susţinut la urmărirea penală”, arată Curtea Supremă.

Pe 28 iunie 2017, într-un alt dosar legat de poziţia procesuală a lui Florentin Mihăilescu din acest caz, Curtea Supremă l-a condamnat pe poliţist la un 1 an şi 6 luni cu suspendare pentru mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă.

Mărturiile cheie

Curtea Supremă a arătat că vinovăţia Alinei Bica reiese din declaraţiile date de procurorii subordonaţi Marius Voineag, Cătălin Purcărin şi Codruţa Trandafir, coroborate cu alte documente. De asemenea, au contat şi mărturia lui Florentin Mihăilescu: „Doamna Alina Bica m-a mai trimis, punctual, pentru realizarea întâlnirilor cu Şerban Pop, atunci când şi-a manifestat interesul de a se implica în speţa cu Horia Sima (…) celelalte întrevederi se realizau fie la iniţiativa lui Şerban Pop, fie la iniţiativa mea”.

Marius Voineag a explicat cum a ajuns să ceară să i se ia ancheta cu Horia Simu la care lucra. Totul ar fi fost după o discuţie cu şefa sa, care i-ar fi spus să dea mai repede o soluţie în caz: „am întocmit referatul de repartizare a dosarului din proprie iniţiativă, pe fondul polemicii pe care am avut-o cu Alina Bica”, „mi-a spus că dacă nu sunt în stare să finalizez o vechitură de dosar, atunci însemană că nu sunt procuror de DIICOT”. Ancheta era într-o fază avansată, procurorul dispunând la acel moment comisii rogatorii în străinătate.

În faţa judecătorilor, Voineag a mai explicat: „nu mi-a indicat un termen, ci mi-a solicitat să dau o soluţie imediat”. „Experienţa mea de 8 ani în parchet, la acel moment, nu presupunea ca un şef să solicite, vreodată, să finalizazezi un dosar când vrea acesta”, a arătat procurorul. Voineag a mai precizat „că o altă solicitare de acet gen, respectiv de a finaliza un dosar imediat, nu mi-a mai fost adresată nici de către doamna Bica şi nici de alt procuror ierarhic superior”. Alina Bica a pretextat în faţa Curţii Suprem un posibil control al Inspecţiei Judiciare în privinţa dosarelor mai veche de 5 ani, dar judecătorii au explicat că la acel moment controlul Inspecţiei Judiciare avusese loc.

Cătălin Purcărin a declarat în faţa Curţii Supreme că nu a  efectuat niciun act de urmărire penală în acest dosar. El a susţinut că „în perspectiva unui control, care urma să se desfăşoare de către Inspecţia Judiciară, doamna procuror şef a considerat că este necesar ca dosarele mai vechi să fie soluţionate, în măsura posibiltăţilor”. Curtea Supremă a arătat că ordonanţa de clasare din 2014, dată de Purcărin, era identică cu cea dată de procuror în februarie 2012, „fără efectuarea vreunuia act de urmărie penală de către acesta”.

Insistenţele şefei

„Insistenţa Alinei Bica de a se emite soluţie în dosarul nr. 335/D/P/2012, deşi existau acte de urmărire penală în curs de desfăşurare de a căror existenţă cunoştea, denotă intenţia acesteia de a-l ajuta pe inculpatul Horia Simu în obţinerea unei soluţii favorabile”, mai arată Curtea Supremă.

În sentinţa Curţii Supreme sunt prezentate citate din mai multe declaraţii. Martora cu identitate protejată „Ileana Petre”,  apropiată a lui Simu, a arătat că auzise că s-ar fi redeschis cercetările DIICOT privind firma Cuprom. „La o discuţie cu domnul Simu (…) nu s-a arătat îngrijorat de redeschderea dosarului, a spus că totul este rezolvat, că a vorbit unde trebie şi că otul s va rezolva, ca şi prima dată, cu închiderea dosarul”, a arătat „Ileana Petre”.

Alt martor cu identitate protejată, „Cezar Danilescu” a spus că Simu, într-o discuţie despre dosarul Cuprom, ar fi spus că totul este aranjat şi că aces caz o să fie închis cu neînceperea urmărrii pnale. În faţa Curţii Supreme, el a precizat că „nu-mi amintesc să fi fost vreun gest cu mâna, dar era aceeaşi încredere că dosarul se rezolvă”.

 
 

 

citeste totul despre: