Cum este percepută femeia în societatea românească
0Specialiştii susţin că percepţia asupra femeii a rămas neschimbată în România ultimilor 100 de ani. Aceştia explică faptul că, practic, încă de când se naşte, femeii i se inoculează că are un rol pe care trebuie să-l joace zi de zi şi pe care nu-l poate părăsi fără să fie blamată şi etichetată
În cadrul campaniei „Dreptate pentru fata violată în Vaslui“, ziarul „Adevărul“ a realizat cu ajutorul mai multor specialişti o analiză a modului în care este percepută femeia în societatea românească şi cum a evoluat această impresie de-a lungul anilor. Astfel, experţii susţin că „în mare perceţia asupra femeii a rămas relativ neschimbată în România, în ultimii 100 de ani. Se observă o emancipare graduală, însă nu în toate mediile sociale şi nici pe departe în sensul în care se observă în ţările occidentale”.
„Inegalitatea aceasta poate să conducă fie numai la diverse moduri de ierarhizări sociale în defavoarea femeilor, fie la dependenţă economică, politică, juridică, sau simbolică a femeilor de bărbaţi. În spatele acestui tip de determinism zace, însă, o tradiţie culturală care inferiorizează sistematic femeile. Cultural vorbind, bărbaţii au creat sensul, ei au stabilit criteriile, ai au fost – ca să îl citez pe Protagoras, «măsura tuturor lucrurilor». Femeile au fost corelativul bărbaţilor, partea frumoasa şi pasivă, dar fără resurse şi acces la decizie“, a explicat Roxana Dumitrache, blogger adevarul.ro, absolventă a London School of Economics, care a coordonat cercetări în teren despre diferenţele de gen în societăţi religioase şi modul în care este segregată o societate în funcţie de percepţiile locuitorilor.
Aceasta vorbeşte inclusiv despre un rol atribuit femeii încă de la naştere, pornind de la ritualul botezului în religia ortodoxă, care diferă în funcţie de sexul copilului. „Reperul de autoritate morală şi paterul comunităţii rămâne Biserica, iar tipul de patriarhat pe filieră religioasă este cel mai greu de destructurat. Minoratul femeii, al fetiţei se vede chiar în primul ritual religios, la botez. Doar băieţilor le este permis accesul în altar, ei sunt purtaţi de preot aproape princiar prin faţa icoanelor din altar, sub atenţia şi admiraţia celor prezenţi care au atunci certitudinea că s-a născut un reprezentant al sexului privilegiat. În cazul fetelor, ceremonialul este mult simplificat şi mai puţin fastuos, are la bază o interedicţie, o delimitare spaţială: fetiţele nu intră în altar. Acestui refuz îi urmează altele care devin încastrate într-un mod de viaţă“, explică Roxana Dumitrache. Ea a explicat mai departe că şi educaţia pe care o primesc fetiţele de la vârste mici este diferită de cea pe care o primesc băieţii. Ca fată, „eşti crescută să fii docilă şi să stai locului şi nu întâmplator, fetiţelor li se cumpără seturi de ceşcuţe, cratiţe si bebeluşi care plâng, iar băieţilor jocuri de strategie şi lego, care stimuleaza creativitatea si competiţia. Sunt proto-conduite care devin destin“.
Şi psihologul Daniel David vorbeşte despre o societate tradiţională, unde puterea este concentrată în mâinile bărbaţilor. „Emanciparea femeii e mai evoluată la oraş, dar nu suntem încă la nivelul ţărilor vestice şi suntem foarte departe de ţările nordice. În zonele tradiţionale, femeia este încă văzută ca acum 100 de ani şi femeia se identifică cu statutul şi rolul care i se oferă în societatea tradiţională“, a explicat psihologul modul în care se poziţionează o femeie vizavi de rolul pe care i-l atribuie societatea încă de la naştere.
Activista feministă Andreea Molocea spune că vieţile femeilor nu au fost mai bune în alte timpuri. "Dacă e ceva ce a supravieţuit în milenii este tocmai această formă de subjugare, această mentalitate care devine uneori parte din noi şi care ne spune că suntem mai puţin oameni ca bărbaţii, că merităm mai puţină atenţie publică decât ei, mai puţine drepturi, mai puţine politici. Pentru că, drepturile femeilor nu sunt încă integrate în aceeaşi categorie cu drepturile omului faţă de care ne raportăm şi care sunt acordate", spune Molocea.
La rândul ei, bloggerul adevarul.ro Oana Băluţă atrage atenţia că societatea românească trebuie să răspundă la o serie de întrebări despre percepţiile şi valorile sale. „Percepţia asupra femeilor s-a mai modificat, dar nu aşa de substanţial cum ne-am dori mulţi. Întrebarea mea este de unde să vină schimbarea aceasta substanţială? Care îi sunt sursele? Să ne uităm la educaţie, spre exemplu. Avem cumva politici educaţionale care să construiască indivizi autonomi, care să înţeleagă faptul că trăiesc într-o comunitate mai mare sau mai mică şi că acolo sunt nişte semeni cu drepturi? Generează aceste politici educaţionale percepţia că femeile sunt indivizi cu drepturi? Inclusiv dreptul de a fi în siguranţă, cel potrivit căruia nimeni nu dispune de trupul tău ca şi cum ar fi un obiect de consum? Tipul acesta de educaţie din şcoala publică responsabilizează ori deresponsabilizează indivizii pentru acţiunile lor? Generează aceste politici respect faţă de femei ori cunoaşterea contribuţiei lor la mersul şi devenirea acestei lumi?”.
Dan Antonescu, specialist criminolog: Infracţiune mai gravă decât violul este doar omorul
Violeaz-o pe mă-ta cinci minute, mă, psihopatule! Sigur o să-i placă!