Cutremurul din 1977, scenele groazei din Bucureşti: bucăţi din trupurile morţilor erau împrăştiate peste tot, iar zeci de clădiri au devenit mormane de moloz
0
Au trecut 38 de ani de când România a fost zguduită de cutremurul care i-a marcat pe toţi. Pe 4 martie 1977 se scria o pagină neagră din istoria Bucureştiului, atunci când clădiri întregi se prăbuşeau din pricina seismului ce avea să îi sperie pe toţi.
Ora 21.00. Era vineri seară şi nimic nu părea să tulbure începutul primăverii din anul 1977. Oamenii îşi vedeau liniştiţi de treabă fără să se gândească nicio clipă că în câteva minute un dezatru natural avea să lovească România. După alte două minute, la ora 21.22, panica se instalase peste România, iar oamenii alergau disperaţi să scape de furia naturii.
55 de secunde înfiorătoare
Aproape un minut, un minut de groază. Atât a durat cutremurul din 4 martie 1977 care a înfiorat întreaga ţară. Bilanţul a fost unul de-a dreptul înspăimântător: 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Unul dintre cele mai afectat oraşe a fost Bucureştiului, aici unde panica a fost cuvântul de ordine în timpul seismului devastator.
Faţada Muzeului Antipa din Bucureşti după cutremurul din 1977 FOTO Muzeul de fotografie
Geamurile blocurilor au început să se pargă, pereţi au început să cadă rând pe rând şi cei mai mulţi oameni povestesc că înainte ca blocurile să pocnească din fiecare încheietură, un zgomot puternic a spart liniştea adusă de primăvară şi de lăsarea serii.
Strada Academiei FOTO Muzeul de fotografie
A fost considerat unul dintre cele mai distrugătoare şocuri seismice care a lovit România şi a avut loc la 95 de kilometri adâncime. Oamenii au intrat în panică şi unii au murit din pricina fricii, aruncându-se de la etaj sau fugind pe scările blocurilor care s-au rupt. După cele 55 de secunde de groază, povestea istoricul Dan Falcan, numărul morţilor şi al răniţilor din Bucureşti a fost unul însemnat. „În martie 1977, şi-au pierdut viaţa mii de oameni, ştiam de aproape 5.000, s-au dărâmat foarte multe clădiri şi, zic eu, a fost mai rău ca în 1940“, preciza istoricul.
Centrul Bucureştiului, punctul zero al pagubelor
Imediat după ce cutremurul s-a încheiat oamenii au ieşit în centrul Bucureştiului să vadă ce a lăsat seismul în urmă. Peisajul a fost unul înfiorător, după cum îşi amintesc cei care au trecut pe acolo. „Erau dărâmături peste dărâmături, oameni morţi, oameni care plângeau, unii strigau după ajutor. A fost, fără doar şi poate, cea mai traumatizantă experienţă prin care am trecut. Şi acum, după atâţia ani, mă sperie cumplit gândul că un alt cutremur ar putea să lovească Bucureştiul. Să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva“, povesteşte tanti Lenuţa, o bucureşteancă în vârstă de 79 de ani.
Piaţa Universităţii după cutremurul din 1977 FOTO Muzeul de fotografie
Însă, Capitala a fost rapid revigorată cu ajutorul echipajelor de intervenţie trimise de Ceauşescu. În locul clădirilor căzute au fost amenajate spaţii verzi, pentru că „dictatorul Nicolae Ceauşescu a dat ordin ca faţa Capitalei să redevină repede ce era înainte de marele cutremur“. În Bucureşti au căzut 32 de blocuri şi clădiri mari, în timp ce alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane impresionante de moloz au luat locul unor construcţii, iar ruinele se întindeau pe străzi întregi din Bucureşti. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în timpul cutremurului în Bucureşti se numără şi Toma Cragiu, care a fost găsit sub mormanele de moloz.
Pe aceeaşi temă:
Bucureştenii pot muri liniştiţi la următorul cutremur
Se încarcă comentariile...
