Viitorii profesori, absolvenţi de nota cinci şi şase

Candidaţii îşi caută numele în listele de admitere afişate la universităţi FOTO Adevărul

Mulţi dintre tinerii admişi la specialităţile pedagogice, pe locurile cu finanţare bugetară, au note foarte mici. Experţii sunt de părerea că dacă aceştia nu a fost în stare să înveţe mai bine în liceu, nu o vor face nici la universitate şi, în consecinţă, vor deveni profesori slabi.

După ce universităţile au tras linia la prima etapă de admitere un adevăr dureros a ieşit la iveală: viitorii dascăli au intrat la facultate cu note de 5 şi 6. La Pedagogie, Litere, Arte Plastice, Informatică, Matematică, Istorie şi Educaţie Civică, indiferent de universitate, mulţi tineri au prins locuri la buget chiar dacă abia au luat Bacalaureatul.

Astfel, la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă“, a fost înregistrată cea mai mică notă de intrare, 5,17 la specialitatea educaţia tehnologică, cu predare în limba rusă. Primul admis la această specialitate a fost cu 6,06. În grupa cu predare în română, situaţia este asemănătoare. Primul deasupra liniei are media de concurs 5.76, pentru absolvenţii din Chişinău şi Bălţi, şi 5.96 – pentru cei din alte localităţi.

Cel mai mare concurs, la engleză-română

La Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, care pregăteşte cadre didactice, media de admitere a fost una dintre cele mai joase. La specialitatea limba şi literatura română-greacă primul de deasupra liniei a intrat cu 5.87, la limba şi literatura română-latină, cu media de 6.84, şi limba şi literatura română-rusă, cu media - 6.91.

La Facultatea de Arte Plastice şi Design, dar şi la cea de Informatică şi Tehnologii Informaţionale în Instruire, din cadrul Universităţii „Ion Creangă“, la fel s-a intrat la buget cu note între 5 şi 6. Cele mai mari medii de admitere de la această instituţie au fost la specialităţile de la limbi străine, precum limba şi literatura engleză şi germană (medii între 9,38-9,28), limba şi literatura franceză şi engleză (medii între 9,28-9,19) etc.

Cu note foarte mici au fost admişi şi mulţi candidaţi care au optat pentru universităţile pedagogice de la Cahul şi de la Bălţi. Viitorii profesori de limba română, matematică, informatică, fizică, educaţie tehnologică, de la Universitatea „Alecu Russo“ au intrat la buget cu medii de 5 şi 6. Cea mai mică notă de concurs de la Bălţi care i-a permis, totuşi, absolventului să devină student pe locurile finanţate de stat e de 5,83 la asistenţă socială. Spre deosebire de Bălţi şi Chişinău, la Cahul medii de concurs între 5 şi 6 au fost suficiente pentru a prinde un loc la buget la istorie şi educaţie civică sau la limba şi literatura franceză şi engleză.

Cei de la frecvenţă redusă au note mari

Un aspect interesant e că la frecvenţă redusă, aceleaşi specialităţi pedagogice, au fost admişi, de regulă, candidaţi cu medii mai mari, de 8 şi 9. O explicaţie ar fi că aceştia ar fi susţinut Bac-ul în alţi ani, când mediile au fost mai ridicate. „Aceasta se explică şi prin faptul că majoritatea viitorilor studenţi sunt absolvenţi ai colegiilor, care lucrează, dar vor studii superioare“, susţine Constantin Ciorbă, secretarul-adjunct al Comisiei de la admitere de la Universitatea „Ion Creangă“.

„Vor deveni profesori de nota cinci“

Expertul IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea, crede că s-a ajuns aici deoarece statul nu a făcut nimic pentru a motiva absolvenţii de liceu să vrea să devină profesori, prestigiul profesiei fiind în continuă scădere. „Nu aş vedea această situaţie într-un registru tragic. Cei de la universităţile pedagogice sunt fericiţi că vin şi aceşti tineri. Dacă nu vor fi ei, se vor închide“, afirmă Ciurea.

De cealaltă parte, unii specialişti spun că sesiunea de admitere din acest an ar trebui să dea de gândit autorităţilor. „Situaţia e foarte gravă. Temerea mea e că dacă aceşti tineri nu au reuşit să înveţe bine la liceu, nu vor reuşi nici la universitate, respectiv vor deveni profesori de nota cinci, care va cere opt şi nouă de la elevii de mâine. Dacă vom avea dascăli de nota 5 nu vom putea avea economişti, jurişti, medici şi alţi speciliaşti buni. Toate acestea au o legătură strânsă între ele“, susţine comentatoarea Olga Nicolenco. 

Listele la taxă, ascunse

Nu ştim cu ce medii s-a intrat la taxă, deoarece majoritatea universităţilor nu a afişat aceste liste. La fel cum nu putem comenta rezultatele de la Universitatea din Tiraspol cu sediul la Chişinău, întrucât această instituţie nu a afişat şi mediile de concurs.