Rezultatele finale ale recensământului vor fi publicate la sfârşitul anului

Biroul Naţional de Statistică va publica rezultatele finale ale recensământului, desfăşurat între 12-25 mai 2014, către sfârşitul anului 2015. Între timp, organele de drept investighează circumstanţele în care mai multe date privind apartenenţa etnică şi limba vorbită în Republica Moldova au ajuns în presa de la Chişinău, veridicitatea acestora fiind infirmată de autorităţi.

În primăvara anului trecut a fost efectuat Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova. Imediat au apărut primele reacţii negative privind modalităţile de lucru ale recenzorilor, iar rezultatele provizorii, publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS) în ultima zi a anului 2014, au stârnit multe semne de întrebare.

27 de luni pentru prelucrarea datelor

Valentina Istrati, şefa Secţiei Recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor din cadrul BNS, a declarat pentru Adevărul Moldova că datele vor fi prelucrate pe parcursul acestui an, iar rezultatele finale vor fi publicate spre sfârşitul anului 2015. „Conform legislaţiei internaţionale şi a Legii nr. 90, adoptată în anul 2012, termenul-limită de publicare a rezultatelor finale nu va depăşi 27 de luni de la momentul de referinţă al recensamântului. Dacă datele vor fi gata mai devreme, sigur că vor fi publicate. Procesul de sistematizare a chetionarelor nu este un lucru uşor; datele sunt foarte importante şi e nevoie de atenţie”, a mai spus Valentina Istrati. Ea a precizat că, în mod normal, nu se recomandă efectuarea unui recensământ într-un an electoral, dar „pentru că anul 2014 a fost anul-limită pentru realizarea acestuia, Biroul Naţional de Statistică şi-a asumat acest risc”.

Confuziile provocate de datele preliminare

Pe 31 decembrie 2014, BNS a publicat rezultatele preliminare ale recensământului, din care rezultă că în ultimii zece ani populaţia ţării a scăzut cu aproape jumătate de milion de locuitori. Datele arătau că populaţia Republicii Moldova este sub trei milioane de oameni (2.913.281), printre care 11,29% (329.108) plecaţi peste hotare. Din numărul total de persoane, 48,41% sunt bărbaţi şi 51,58% femei. Precizăm că datele recensământului din 2004 arătau că în Republica Moldova locuiau 3.383.332 de persoane. Totodată, s-a constatat că numărul moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare, potrivit BNS, este de aproape două ori mai mic decât numărul vehiculat neoficial până acum - de peste un milion de cetăţeni. Totuşi, instituţia a avertizat că datele sunt preliminare şi pot suferi modificări.

În aceeaşi perioadă instituţiile de presă au primit un mesaj de pe o adresă poştală neoficială, în care sunt prezentate date cu privire la apartenenţa etnică şi limba vorbită de cetăţenii Republicii Moldova, date care în „Nota informativă” a BNS privind rezultatele preliminare ale recensământului lipseau. Unele mass media s-au grăbit să publice informaţiile, considerându-le reale. Acestea indicau o creştere spectaculoasă a numărului celor care s-au declarat etnici români, dar şi al celor care s-au declarat vorbitori de limbă română, în comparaţie cu rezultatele recensământului efectuat în anul 2004.

„Datele despre etnie vor apărea la final”

Biroul Naţional de Statistică nu a reacţionat imediat la solicitările jurnaliştilor de a confirma informaţiile. Abia pe 2 ianuarie BNS a publicat un anunţ: „Stimaţi reprezentanţi mass-media, în legătură cu mesajul parvenit în adresa dumneavoastră referitor la datele RPL 2014 despre etnie/naţionalitate şi limba maternă, atenţionăm că acesta a fost expediat de pe o adresă falsă - biroul.comunicare@gmail.com, care nu reprezintă Biroul Naţional de Statistică, şi vă rugăm să publicaţi doar datele care sînt plasate pe pagina oficială a biroului - www.statistica.md. Pentru datele furnizate de alte surse, referitor la rezultatele RPL 2014, Biroul Naţional de Statistică nu poartă nici o răspundere”.

Şefa Secţiei Recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor din cadrul BNS adaugă că rezultatele privind apartenenţa etnică şi limba vorbită vor apărea odată cu rezultatele finale ale recensământului. „Datele despre etnie şi limba vorbită vor apărea la final. Nu putem prezenta datele procesate doar dintr-un raion. Procesul este treptat. Trebuie să se proceseze toate datele din toate raioanele , după care se creează o bază de date finală. Aceasta trebuie validată şi apoi putem extrage orice tip de informaţie”, a specificat Valentina Istrati.

Între timp, au apărut numeroase reacţii la aceste contradicţii, majoritatea condamnând modul de desfăşurare şi obiectivitatea recensământului.

Abaterile din timpul desfăşurării recensământului

Mişcarea Civică Tinerii Moldovei a monitorizat procesul de desfăşurare a recensământului şi printre abaterile sesizate se află numărul insuficient al recenzorilor, lipsa de pregătire a acestora, recenzori afiliaţi politic, notarea cu creionul a răspunsurilor şi rescrierea lor ulterioară cu pixul. Semne de întrebare au stârnit şi cifrele care desemnează numărul cetăţenilor recenzaţi.

Valentina Istrati ne spune că în primăvară au muncit peste 11.000 de recenzori care au fost intruiţi şi atenţionaţi asupra modului în care trebuie să-şi ducă la bun sfârşit misiunea. „Într-adevăr au existat la început anumite sesizări. Recenzorilor li s-a spus de nenumărate ori să fie foarte atenţi, să nu existe mâzgâlituri, greşeli, să nu fie folosit corectorul. Din dorinţa de a păstra chestionarele cât mai curate, probabil unii dintre ei au încercat să scrie mai întâi cu creionul”, explică Valentina Istrati.

În ceea ce priveşte contradicţia datelor privind numărul populaţiei, prezentate de BNS şi Comisia Electorală Centrală, Valentina Istrati spune că metodologia de întocmire a listelor electorale este diferită de cea a efecturării recensământului, ceea ce explică decalajul numeric.

Apariţia datelor false se investighează

Directoarea BNS, Lucia Spoială, a anunţat anterior că instituţia a sesizat organele de drept în privinţa informaţiilor false expediate instituţiilor de presă la început de an privind apartenenţa etnică şi limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Ea a spus că datele respective sunt eronate şi nu crede că este vorba despre o scurgere de informaţie, deoarece aceste cifre sunt în proces de examinare.

Atât Procuratura Generală, cât şi Inspectoratul General de Poliţie au primit sesizările din partea Biroului Naţional de Statistică. Sabina Cojuşneanu, şefa Serviciului de presă al IGP, a confirmat că solicitarea a fost înregistrată, iar poliţiştii au pornit investigaţiile. „Se interoghează mai multe persoane, dar e prea devreme să fie făcute anumite declaraţii”. Iar Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a informat că încă nu au fost întreprinse măsuri concrete în vederea rezolvării acestui caz.