De ce ar vrea pro-europenii o alianţă cu comanditarul represiunilor din 7 aprilie 2009?

Cina i-a ordonat lui Gheorghe Papuc să reprime brutal manifestaţiile anti-comuniste din 2009 de la Chişinău?

Condamnarea la patru ani de închisoare pentru fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc pentru coordonarea represiunilor brutale din 7 aprilie 2009 vine să limpezească apele politicii din Republica Moldova.

Nu doar că un fost ministru este condamnat la închisoare şi îşi va petrece câţiva ani în spatele gratiilor. Acest lucru în sine este o premieră, o dovadă că este posibilă funcţionarea justiţiei la Chişinău. Însă ştirea condamnării poate servi pentru lămurirea negocierilor purtate atât de dificil în formarea unei guvernări pro-europene. Discuţiile din jurul acestei condamnări spectaculoase pot reaminti cetăţenilor şi oamenilor politici de la Chişinău cine era preşedintele Republicii Moldova în momentul în care Gheorghe Papuc coordona represiunea condamnată azi în faţa justiţiei.

Parcă am avea de-a face cu un caz de amnezie generală printre politicienii şi comentatorii politicii de la Chişinău, trebuie spus clar că şeful lui Gheorghe Papuc la momentul săvârşirii infracţiunilor pentru care acesta este condamnat a fost Vladimir Voronin. Într-adevăr, nu şeful direct (primul-ministru era Zinaida Greceanîi, nici asta nu trebuie uitat), însă Voronin era preşedinte. Acelaşi Voronin cu care astăzi se discută pentru declanşarea lucrărilor Parlamentului.

Nimeni nu îndrăzneşte să îşi asume o alianţă sau coaliţie pe faţă cu Voronin – însă Voronin este partener de discuţii cu cei care se intitulează pro-europeni. Evenimentele din 7 aprilie 2009 au fost cele care au redirecţionat Republica Moldova pe un traseu pro-european, iar negocierile din ziua de azi nu fac altceva decât să răstoarne acest parcurs. Condamnarea fostului ministru Gheorghe Papuc ar trebui să arunce în aer orice fel de discuţii cu Partidul Comuniştilor dacă mai există cu adevărat o intenţie pentru continuarea aprofundării relaţiei cu Uniunea Europeană.

Represiunea sălbatică şi extra-judiciară din aprilie 2009 a pus pe jar Parlamentul European şi Comisia Europeană. Fără îndoială, condamnarea lui Gheorghe Papuc va fi privită la Bruxelles drept o sentinţă corectă. Nu cred că o alianţă cu fostul şef al lui Gheorghe Papuc va fi la fel de apreciată în cercurile politice de la Bruxelles. Nimeni nu a uitat cu adevărat imaginile în care tinerii erau ridicaţi fără mandat de pe stradă şi supuşii torturii în sediile poliţiei. Şi nimeni nu a uitat cine a fost adevăratul comanditar al acestor măsuri nedemne de o ţară europeană. Doar unii politicieni se prefac că uită, noroc cu această condamnare care a venit la timp să le amintească cu cine vor să stea la masă.