Chiril Gaburici vrea mai mult

Chiril Gaburici crede că cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupţia FOTO Alexandru Tarlev

Premierul Chiril Gaburici a precizat în cadrul prezentării raportului privind activitatea Guvernului în 100 de zile, că şi-ar dori ca, în calitatea sa de şef al Executivului, să aibă mai multe pârghii pentru lupta împotriva corupţiei. Gaburici a subliniat că raportul cuprinde mai multe subiecte de importanţă majoră pentru Republica Moldova, adăugând că, în continuare, corupţia rămâne, totuşi, cea mai mare problemă a ţării.

Gaburici a explicat că guvernul pe care îl conduce se axează pe trei coordonate: unitatea naţională, astfel încât cetăţenii Republicii Moldova să nu mai fie divizaţi, statul de drept şi dezvoltarea unei economii sănătoase. „Aşa cum am început în primele 100 de zile, voi cere instituţiilor subordonate să grăbească, la maxim, toate iniţiativele de luptă cu corupţia, iar dacă va fi nevoie, guvernul îşi va angaja răspunderea, de câte ori va fi necesar, exact cum am făcut cu legea bugetului”, subliniază premierul.

S-a reluat dialogul cu regiunea transnistreană

Premierul a amintit că s-au reluat discuţiile cu partea transnistreană. „Vor fi extinse proiectele-pilot de patrulare comună pe segmentul central al frontierei moldo-ucrainene. Agenţii economici din regiunea transnistreană au obţinut circa 400 de certificate de origine a mărfurilor pentru exportul producţiei în ţările Uniunii Europene”, a precizat Gaburici. Conform raportului, în contextul dezvoltării ariilor de cooperare cu NATO, Republica Moldova a primit invitaţia de aderare la două iniţiative ce vizează Platforma de Interoperabilitate şi Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCB), lansate de NATO în cadrul ultimului Summit.

Reforma justiţiei, din nou pe masa Guvernului

Raportul Guvernului este împărţit pe mai multe domenii. Reforma justiţiei este primul dintre aceste domenii. Una dintre prevederi se referă la faptul că instituţia Procuraturii va fi scoasă de sub influenţa politicului, iar procurorul general va fi selectat în baza unui concurs public, cu interviu transmis on-line. Potrivit raportului, judecătorii şi deputaţii vor putea fi traşi la răspundere fără a aştepta, ani în şir, decizia de ridicare a imunităţii.  Guvernul informează că, în baza recomandărilor partenerilor de dezvoltare, s-a insistat asupra excluderii influenţei politice şi extinderii competenţelor Comisiei Naţionale de Integritate, acestea fiind noile prevederi incluse într-un pachet de legi, ce urmeaza a fi examinat de către Guvern. În acelaşi timp, va fi permisă aplicarea testelor de integritate pentru toţi angajaţii din sistemul de justiţie şi va fi verificată, într-un mod minuţios, completarea declaraţiilor de interese, de venituri şi proprietate ale funcţionarilor publici, ca urmare a modificărilor operate în cadrul legal.

Ombudsmanul pentru mediul de afaceri, o instituţie nouă

Raportul aminteşte şi de solicitarea premierului de a se realiza investigaţii privind modul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. „Cazurile majore de corupţie, cu prejudicii care depăşesc 10.000 de euro, au fost incluse pe lista de prioritaţi în activitatea ulterioară a Centrului Naţional Anticorupţie. Confiscarea, în favoarea statului, a bunurilor dobândite ilicit va fi realizată de o instituţie specializată în recuperarea prejudiciului, la crearea căreia se lucrează intens”, se arată în raport. Conform raportului, abuzurile asupra agenţilor economici exercitate de către organele de stat vor fi combatute prin Ombudsmanul pentru mediul de afaceri, o instituţie care va fi creată, în parteneriat cu BERD, până la sfârşitul acestui an. În acelaşi timp, numele şi prenumele fondatorilor tuturor persoanelor juridice vor fi publicate, aducând transparenţă în funcţionarea mediului de afaceri.

România şi UE, mai aproape de Moldova

Raportul anunţă că infrastructura Republicii Moldova va beneficia de 45 de milioane de euro în perioada 2015-2020, ca urmare a semnării Programului operaţional comun România-Republica Moldova. Reţelele de gaze naturale şi energie electrică ale Republicii Moldova şi României vor fi interconectate în baza Memorandumului de Înţelegere semnat deja de cele două state. Conform raportului, o suprafaţă de drumuri de aproximativ 1.000 de kilometri va fi reparată după ce au fost alocate 1,5 miliarde de lei în Fondul Rutier. Infrastructura feroviară va fi reabilitată şi vor fi procurate locomotive noi în baza contractului de 52 de milioane de euro, semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Uniunea Europeana va fi şi mai aproape după începerea construcţiei, în anul 2016, a podului Iaşi-Ungheni, se mai arată în raportul Guvernului.

Politicienii de la Chişinău blochează reforma justiţiei la fel cum procedau şi politicienii de la Bucureşti în perioada 2000-2004 în România. Fără o reformă a justiţiei nu se poate avansa în direcţia europenizării Republicii Moldova. Oricât am critica parcursul european al României experienţa ei poate fi împărtăşită şi Republicii Moldova. România poate exporta modelul său de succes care este reprezentat de justiţie şi, în special, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), consideră Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

Creditele de la Banca de Economii au fost cedate unei firme off-shore despre care nu avem nicio informaţie. Putem spune că aceşti bani practic au dispărut. Este un furt în toată regula, fără exprimări ocolitoare, apreciază Petrisor Peiu, expert economic în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN). Peiu a subliniat că cele două demisii ale viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei Ema Tabârţă şi preşedintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, nu rezolvă mare lucru. „Situaţia economică nu se schimbă atâta timp cât nu există o transparenţă clară. În principiu, toţi cei care au participat la administrare sunt vinovaţi”, a precizat expertul.

În realitate, neutralitatea Republicii Moldova este oricum de faţadă, din moment ce există trupe ruseşti, de ocupaţie, în Transnistria, iar Rusia le menţine acolo ca să se asigure că Moldova nu are şanse reale să adere la NATO, crede Şerban Filip Cioculescu, cercetător român şi expert în studii de securitate şi apărare. Şerban Filip Cioculescu a explicat că prin vizita la Chişinău a generalului american Adrian Bradshaw s-a transmis un semnal clar de susţinere din partea Washington-ului pentru Republica Moldova. Astfel, Moldova se transformă într-un element regional solid de garantare a păcii prin stăvilirea efectelor conflictului din Ucraina. Expertul a subliniat că nu se ştie cum poate escalada un conflict regional în viitor, în contextul în care ar exista o contra-pondere la NATO, respectiv o alianţă între Rusia şi China. Din acest motiv, o relaţie defensivă între Republica Moldova, Ucraina, România şi Polonia, cu eventualul sprijin al Turciei, ar constitui un dispozitiv extrem de util pentru Chişinău.

Guvernul minoritar Gaburici a fost învestit pe 18 februarie cu votul PLDM, PD şi PCRM. Pe 4 martie, proaspătul premier a primit un document din partea partenerilor de dezvoltare care cuprinde lista reformelor ce trebuie îndeplinite de Guvernul Republicii Moldova în următoarele 100 de zile (termen care a expirat sâmbătă, 30 mai 2015).

Lista reformelor pe care trebuie să le aplice Guvernul de la Chişinău a fost înaintă sub forma unor recomandări ale partenerilor de dezvoltare ai Moldovei: Naţiunile Unite, Banca Mondială, Delegaţia UE în Republica Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriaca, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei.