Analiză: Există o probabilitate redusă ca PSRM, PDM sau ACUM să formeze un Guvern monopartid

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO colaj Adevărul
FOTO colaj Adevărul

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuţie a mandatelor pentru viitorul Parlament: 52 de mandate – partidele de centru-stânga şi stânga, 14 mandate – partidele centriste, 35 de mandate – partidele de centru-dreapta şi dreapta.

Acestea este una din principalele concluzii a notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), care vine să prezinte o serie de factori ce pot influenţa asupra agregării preferinţelor electorale şi configuraţiei politice a viitorului legislativ.

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, rata de participare la scrutinele electorale reprezintă un indicator semnificativ a modului în care votanţii percep procesul de guvernanţă. Analiza cantitativă prezentată în nota analitică a demonstrat că votanţii percep alegerile parlamentare ca fiind mai importante decât cele locale. Astfel, rata de participare la alegerile parlamentare a depăşit procentajul de 50% în 36 de circumscripţii electorale, în comparaţie cu 14 circumscripţii la alegerile locale.

Totodată, analiza datelor oferite de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului demonstrează că acoperirea mediatică a circumscripţiilor uninominale este parţială. Astfel, în 14 din 35 circumscripţii uninominale (cu excepţia celor din Chişinău şi din regiunea transnistreană) lipsesc posturile TV locale. Totodată, 11 din cele 35 de circumscripţii nu dispun de posturi locale de radio. Astfel, candidaţii independenţi vor fi dezavantajaţi de lipsa televiziunilor şi/sau radiodifuzorilor locali, cea ce ar putea limita competiţia electorală şi a şanselor de care dispun candidaţii independenţi.

Pe eşichierul politic din Republica Moldova, partidele sunt divizate în funcţie de agenda de politică externă ce o promovează. În acest sens, factorul geopolitic separă partidele în cel puţin trei grupuri distincte: partide autointitulate de centru-dreapta şi dreapta, partide autointitulate centriste  şi partide autointitulate de stânga şi centru-stânga (fig.1). Clivajul stânga-dreapta este determinat  într-o mare măsură de orientarea pro-Est sau pro-Vest a partidelor şi mai puţin de natura ideologică a programelor promovate de către acestea.

Astfel, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuţie a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga şi stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta şi dreapta. Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament. 

„La prima vedere, Partidul Socialiştilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. Socialiştii vor fi favorizaţi în mod clar de construcţia circumscripţiilor electorale din Chişinău (în 9 din cele 11 circumscripţii electorale) datorată modului de formare a circumscripţiilor. Totodată, un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripţiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, având în vedere că acesta deţine resurse financiare, media afiliată şi controlul ridicat asupra autorităţilor locale şi centrale. Astfel, afilierea politică a primarilor are o relevanţă particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripţiile electorale”, este de părere Mihai Mogîldea.

Potrivit analizei IPRE, utilizarea frauduloasă a fundaţiilor de caritate afiliate politic, eliminarea “zilei tăcerii” şi traseismul politic al primarilor ar putea conduce la o competiţie inegală şi disproporţionată între concurenţii electorali. De asemenea, una din principalele concluzii ale cercetării este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenţi (PSRM, ACUM, PDM) să obţină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid.

IPRE constată că aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament, iar autorităţile ar trebui să implementeze următoarele măsuri de intervenţie:

Introducerea în legislaţia electorală a unor prevederi ce ar sancţiona utilizarea fundaţiilor de caritate drept paravan pentru promovarea imaginii partidelor politice şi finanţarea de către partidele politice a unor activităţi de caritate fără reflectarea costurilor în rapoartele financiare prezentate către Comisia Electorală Centrală.

Organizarea dezbaterilor electorale în fiecare circumscripţie electorală şi difuzarea acestora în spaţiul online, în special în circumscripţiile unde nu există canale TV locale;

Desfăşurarea unei campanii de informare de către Comisia Electorală Centrală, prin care să fie explicată alegătorilor procedura de cuantificare a voturilor în mandate parlamentare sub formula electorală mixtă;

Creşterea implicării ONG-urilor locale, prin granturi şi suport financiar din partea donatorilor interni şi externi, în procesul de monitorizare a campaniei electorale la nivelul circumscripţiilor uninominale.

Aplicarea unor sancţiuni severe pentru instituţiile media ce promovează ştiri false şi dezvoltarea unor campanii de fact-checking pentru identificarea produselor media cu conţinut fals promovate în timpul campaniei electorale.

 Pentru mai multe detalii consultaţi documentul de mai jos sau contactaţi direct autorul: Mihai Mogîldea, analist IPRE, mihai.mogildea[at]ipre.md, tel. 022788986.

Menţionăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susţinerea Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia KAS.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite