ANALIZĂ Tensiunile din Găgăuzia şi alegerile parlamentare de la Chişinău

Politica din regiunea găgăuză nu este atât de unitară pe cât pare la prima vedere.

Găgăuzii pregătesc la Comrat la sfârşitul acestei săptămâni un miting de susţinere pentru grupul de tineri acuzaţi de trădare de patrie şi de săvârşirea unor acţiuni orientate contra integrităţii Republicii Moldova. Situaţia politică din regiunea autonomă şi posibilele evoluţii trebuie înţelese prin prisma unor repoziţionări politice, cazul tinerilor puşi sub urmărire fiind doar vârful aisbergului.

Potrivit dosarului, un grup de găgăuzi au fost trimişi în tabere speciale din Federaţia Rusă unde au urmat un curs de pregătire militară. Cunoştiinţele lor militare urmau să fie aplicate pe teritoriul Republicii Moldova „în scopuri teroriste”. Doi dintre ei, Vasili Mavrodi şi Viktor Urum, au fost deja condamnaţi la 5 ani de închisoare. În schimb, camarazii lor, Veaceslav Boiko şi Dmitri Kuzneţov, se află în prezent sub urmărire. Anatoli Kara, cel mai important pion în acest dosar, a reuşit să se sustragă urmăririi penale şi este dat în urmărire internaţională.

Mitingul capătă o culoare politică în contextul alegerilor din 30 noiembrie. Organizarea acestui eveniment este realizată de Mişcarea obştească „Găgăuzia unită” condusă de Fiodor Gagauz, aflat în campanie electorală pentru Partidului Socialiştilor ocupând locul şase în lista electorală. Başcanul Mihail Formuzal a calificat deja acţiunile Procuraturii şi SIS ca fiind un scenariu de discreditare a regiunii, drept pedeapsă pentru referendumul local, desfăşurat în luna februarie, la care majoritatea locuitorilor s-au pronunţat contra cursului promovat de Chişinău pentru integrarea europeană.

Conflictul Formuzal-Dudoglo

Pentru locuitorii şi mai ales pentru elitele politice din zona găgăuză viitoarele alegeri parlamentare nu sunt doar o chestiune de formare a organului legislativ suprem al ţării, apreciază analistul Veaceslav Crăciun pentru IPN. În opinia sa, Republica Moldova se confruntă cu nevoia de reprezentare a regiunii găgăuze în organele centrale ale puterii şi necesitatea promovarii intereselor acestei zone în cadrul politicii de la Chişinău.

În faţa acestei probleme se conturează două curente de opinie între liderii găgăuzi. Actualul guvernator al autonomiei, başcanul Mihail Formuzal, susţine că regiunea pe care o reprezintă a fost permanent ignorată de autorităţile de la Chişinău. Acestei viziuni i se opune primarul oraşului Comrat, Nicolae Dudoglo, care susţine o colaborare mai strânsă cu organele puterii de la Chişinău.

La forumul economic de la Krynica de la începutul lunii septembrie, Formuzal a afirmat că "pe tot parcursul istoriei contemporane a statului moldovenesc, autorităţile centrale au perceput regiunile ca pe o periferie care nu merită atenţie, concentrând toate instrumentele de influenţă în centru, în timp ce realităţile impun o abordare modernă, europeană, când dezvoltarea teritoriilor este stimulată prin delegare de atribuţii şi finanţe, dar împreună cu acestea şi de responsabilităţi către autorităţile locale, dar Chişinăul nu acceptă acest lucru".

Nicolae Dudoglo, primarul oraşului Comrat, susţine că legislativul local are o conducere indiferentă faţă de proiectele de dezvoltare ale regiunii găgăuze. Dudoglo a subliniat că legislativul găgăuz insistă pe provocări şi ultimatumuri la adresa autorităţilor de la Chişinău, pregătindu-se astfel pentru alegerile parlamentare din toamnă.

Conflictul dintre Forumuzal şi Dudoglo a prins formă în cazul televiziunii regionale găgăuze. Başcanul consideră că televiziunea regională este „politizată în exces” şi dirijată de Partidului Democrat, potrivit Infotag. “Eu observ următoarea situaţie: noi avem o televiziune pentru care plăteşte contribuabilul. Dar nu avem o televiziune găgăuză, ci avem televiziunea PDM, unde se spune „slavă lui Dudoglo” şi „slavă Partidului Democrat” a continuat Forumuzal. Başcanul a mai precizat că trebuie să existe o televiziune găgăuză cu o limba găgăuză, nu „o sora care îşi laudă fratele”. (postul de televiziune din Găgăuzia este condus de sora lui Dudoglo – Ana Harlamenco). În replică, Ana Harlamenco a adresat o scrisoare deschisă în care a reclamat faptul că puterea regional găgăuză exercită ”presiuni fără precedent asupra mijloacelor de informare în masă, ceea ce reprezintă încălcarea dură a normelor constituţionale, a libertăţii de exprimare”.

Exploatarea problemei găgăuze

Pentru reprezentanţii partidelor de stânga tema separatismului găgăuz este un prilej pentru a critica autorităţile, care „înăbuşă şi discreditează aspiraţiile pro-estice ale cetăţenilor”. Totodată, partidele de dreapta îşi vor consolida adepţii, tratând această temă ca pe un atentat la suveranitatea şi viitorul european al ţării, apreciază Veaceslav Crăciun.

Partidelor implicate în alegerile parlamentare le este mult mai uşor să-şi găsească aliaţi printre politicienii găgăuzi „de categorie grea” pentru a le reprezenta interesele, decât să-şi promoveze imaginea de sine stătător. Veaceslav Crăciun a apreciat că “liderii filialelor locale ale structurilor politice republicane, adeseori, se conduc de principii, care contravin liniei oficiale a partidului. Această autonomie ideologică este inclusă în preţul pe care sunt dispuse partidele moldoveneşti să-l plătească pentru electoratul găgăuz. La rândul lor, politicienii găgăuzi au posibilitatea, printr-o astfel de cooperare, de a-şi atinge propriile scopuri”.

„Partidul găgăuz” amânat

Există în societatea găgăuză de mult timp ideea de a crea propria structură politică. Potrivit lui Veaceslav Craciun acestă speranţă era legată de Partidul Regiunilor din Republica Moldova, pe care l-a creat echipa actualului başcan Mihail Formuzal. Conform analizei, ideea a avut consens public la nivel teoretic, deocamdată nu şi-a găsit realizare politică practică. Partidul Regiunilor a creat un bloc electoral cu Partidul Social Democrat al lui Victor Şelin, iar conducerea Adunării Populare împreună cu un grup de deputaţi au susţinut un cu totul alt concurent electoral, respectiv Partidul Socialiştilor al lui Igor Dodon. “Având în vedere, de asemenea, ambiţiile politice ale politicienilor locali, care s-au înrolat sub drapelele PCRM, PDM şi PLDM, este prematur să se vorbească despre partidul găgăuz”a mai adăugat Veaceslav Crăciun.