Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor din Moldova: „Rusia nu colaborează în dosarul spălării de miliarde de dolari“
0Şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor susţine că ancheta în cazul celor circa 20 de miliarde de dolari spălaţi prin sistemul bancar şi cel judiciar din Moldova decurge lent din cauza lipsei de cooperare din partea colegilor ruşi
Vasile Şarco oferă detalii despre acest caz de răsunet, despre cum decurge investigaţia şi de ce şeful Curţii Supreme de Justiţie şi guvernatorul Băncii Naţionale nu trebuiau să prezinte presei detalii din dosar. Ofiţerul dă asigurări că magistraţii implicaţi în schema criminală vor ajunge la dubă, pentru că au adoptat, doar în baza unor copii xerox ale unor documente neverificate, decizii prin care firme offshore au încasat sute de milioane de dolari. Şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor dezvăluie, de asemenea, că schema are legătură directă cu tentativa de cumpărare a deputaţilor.
Când a iniţiat instituţia condusă de dumneavoastră ancheta pe cazul transferurilor de zeci de miliarde de dolari din Rusia prin conturile deschise la o bancă din Moldova?
Noi urma să anunţăm despre anchetă şi rezultatele ei în cadrul unei conferinţe de presă, imediat ce finalizam mai mulţe acţiuni de urmărire penală ce depind nu doar de noi, ci şi de informaţia pe care urma să ne-o prezinte colegii din alte state. Îmi pare foarte rău că domnii Mihai Poalelungi (preşedintele CSJ – n.r.) şi Dorin Drăguţanu (guvernatorul BNM – n.r.) au intervenit în această situaţie primii şi, practic, ne-au plasat pe noi într-o poziţie foarte jenantă. Dumnealor trebuiau să se consulte cu noi înainte de a ieşi şi a prezenta informaţia despre aceste operaţiuni. În consecinţă, tot volumul nostru de muncă din ultimii doi ani a fost aruncat în presă. Or, toate materialele au parvenit de la noi şi domnii Mihai Poalelungi şi Dorin Drăguţanu nu au nicio atribuţie şi contribuţie la ancheta iniţiată încă acum doi ani. La 26 februarie 2014, cei doi au fost informaţi oficial despre anchetă, iar informaţia a fost una confidenţială.
Cum funcţiona schema?
Datele anchetei arată că operaţiunile au început în 2010, când, prin intermediul unei scheme, mijloacele băneşti din Federaţia Rusă treceau prin conturile unei instituţii financiare din Republica Moldova şi ajungeau în conturile din Letonia ale unor firme offshore. Schema funcţiona astfel: era încheiat un contract de creditare între două firme offshore. Sumele acordate, potrivit documentelor, erau între 100 de milioane şi 185 de milioane de dolari, pentru o perioadă de doi-trei ani, dar contractele erau doar pe hârtie, fictive, şi se încheiau în Republica Moldova. Reprezentanţii firmelor offshore erau cetăţeni ai Ucrainei, dar apărea un fidejusor - o companie din Federaţia Rusă - care garanta rambursarea banilor. În schemă era inclusă şi o persoană fizică din Republica Moldova, la fel în calitate de fidejusor, dar care, de facto, avea alt rol – să le asigure pe viitor creditorilor posibilitatea de a înainta într-o instanţă din Moldova pretenţii de neexecutare a prevederilor contractuale faţă de beneficiari. După ce instanţa de judecată le dădea câştig de cauză creditorilor, îi obliga pe fidejusorii din Federaţia Rusă să restituie banii, care apoi erau transferaţi în tranşe. Aici apărea în schemă şi executorul judecătoresc, care primea spre executare încheierea instanţei, emitea ordonanţa de încasare a mijloacelor băneşti, care ulterior erau convertite din ruble ruseşti în dolari sau euro şi abia după aceasta erau transferate în conturile firmelor offshore. Conversia era efectuată personal de către executori la solicitarea creditorilor.
Câte pretenţii de acest fel au fost înaintate în instanţele moldoveneşti?
Astfel de cazuri au fost examinate de 15 instanţe din Comrat, Căuşeni, Drochia, Criuleni, Ungheni, Teleneşti, Vulcăneşti şi Chişinău. Noi am identificat 34 de cazuri, iar după sesizarea noastră, Curtea Supremă de Justiţie a mai depistat 19. În total, în baza acestor decizii, suma banilor care au „tranzitat“ Moldova trece de 20 de miliarde de dolari.
Cum avea loc operaţiunea de transfer de bani?
Banii nu erau încasaţi direct din conturile bancare ale agenţilor economici din Federaţia Rusă. Aceştia erau ridicaţi din conturile corespondente de peste hotare ale băncilor din Rusia în care firmele ruseşti aveau conturi. Atunci când banii din Rusia intrau în conturile corespondente de la banca din Moldova, instituţia înştiinţa executorul, care plasa ordonanţa, încasa banii, îi convertea în euro sau dolari şi îi transfera peste hotare. E vorba de 19 bănci din Rusia şi una din Republica Moldova. Cât despre firme, au fost identificate 89 din Rusia şi 12 din zone offshore.
Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat că banca implicată a raportat toate tranzacţiile la CNA.
Conform legislaţiei, instituţiile financiare sunt obligate să ne raporteze tranzacţiile de trei tipuri: suspecte, în numerar şi cele limitate. Majoritatea tranzacţiilor din cazul anchetat de noi trec la categoria suspecte, despre care banca era obligată să raporteze la serviciul nostru în decurs de 24 de ore. Până la finele anului 2013, banca a raportat tranzacţiile ca suspecte, iar ulterior le-a prezentat ca limitate. În cazul tranzacţiilor limitate, banca prezintă informaţia abia la data de 15 a lunii următoare. Noi am monitorizat şi analizat toate operaţiunile, dar, din cauza că toate tranzacţiile erau efectuate în baza unor încheieri judecătoreşti şi ordonanţe ale executorilor, nu am avut posibilitatea să verificăm în toată această perioadă legalitatea acţiunilor judecătorilor şi a altor actori implicaţi în schemă. Am solicitat de la instituţia financiară să ne prezinte toată informaţia referitoare la astfel de tranzacţii, începând cu anul 2011. Până în martie 2013, şi banca, şi executorii au refuzat să ne prezinte aceste informaţii, cât şi documentele confirmative.
Suntem membri ai reţelei EGMONT de schimb de informaţii cu servicii similiare din 147 de state, dar fără documentele de la bancă sau executori, noi vedeam doar faptul că banii vin din Rusia şi nu ştiam despre implicarea unor persoane din alte state. Aşa că am solicitat informaţii doar de la colegii din Federaţia Rusă, pentru a stabili dacă bani sunt murdari sau nu. Or, banii veneau din Rusia, nu din altă ţară. Pentru a putea califica această operaţiune ca spălare de bani trebuie să avem infracţiunea de bază - că este evaziune fiscală, contrabandă, trafic de fiinţe umane, trafic de droguri, trafic de influenţă etc. -, pentru ca apoi să putem stabili dacă a fost sau nu infracţiunea şi spălare de bani. Există anumite standarde internaţional prin care se stabileşte dacă o infracţiune poate fi calificată drept spălare de bani. Cerinţa de bază e să stabileşti crima primară. Din păcate, până în prezent colegii din Federaţia Rusă, de la Rosfinmonitoring, ne-au prezentat doar informaţii formale.
Totuşi cum aţi aflat despre aceste operaţiuni?
Ancheta de bază a început în decembrie 2013, când am primit informaţii de la colegii din alte state (în total, în anchetă sunt implicate şase ţări). Abia atunci am înţeles că banii au o provenienţă dubioasă. Am pornit o cauză penală în baza articolului 243 – spălare de bani. În februarie 2014, l-am găsit şi pe unul dintre fidejusori, un cetăţean moldovean, ale cărei acte de identitate au fost folosite de persoane necunoscute în această schemă.
Este vorba de unul dintre acei „vagabonzi, cum i-a prezentant preşedintele CSJ?
Sunt gastarbaiteri aflaţi la muncă în Federaţia Rusă, dar şi taximetrişti din Moldova. Unii ştiau, alţii nu că documentele lor vor fi folosite, dar nu şi în ce scop. După audierea persoanei, la 14 februarie 2014 s-a luat decizia de a iniţia o cauză penală şi de a face o percheziţie la instituţia financiară, pentru a ridica toate documentele. Imediat, în presă a apărut informaţia că banca urmează să fie atacată. A fost o scurgere de informaţie din instanţa de judecată care a emis o încheiere privind efectuarea percheziţiei. Ulterior, această încheiere a fost anulată de instanţa de apel.
De ce nu aţi efectuat percheziţii la bancă?
Instituţia respectivă ocupă un loc important în sistemul financiar al ţării şi, în comun cu procurorii, s-a luat decizia de a nu efectua percheziţii. Pentru a nu incita spiritele şi a nu crea panică în sistemul financiar. În plus, cei de la bancă erau pregătiţi şi aşteptau să comitem o greşeală. Totodată, nu aveam nicio informaţie clară din Rusia privind provenienţa banilor. Aşa că am decis să aplicăm toate măsurile legale pentru a stopa acest flux de bani ce tranzitează Moldova. Am sesizat CSJ despre această schemă, iar înainte de aceasta am ridicat 34 de dosare de la instanţe. Atunci am descoperit că în şase cazuri deciziile sunt false. Cu numărul unei încheieri pe un litigiu civil, indivizii înregistrau încheierea pe un litigiu comercial. Am fost la dl Poalelungi cu şeful Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco, pentru a-i explica situaţia, ca el să ia măsuri pentru a bloca astfel de procese în instanţe. La fel, l-am anunţat pe Dl Drăguţanu, atenţionându-l să fie supravegheate mai strict operaţiunile din sistemul bancar, fiind vorba de un caz ce ţine de siguranţa naţională.
Să înţelegem că atât CSJ, cât şi BNM nu ştiau nimic?
BNM face revizii anuale la instituţiile financiare şi, respectiv, avea informaţii despre astfel de operaţiuni. Toţi bănuiam că există operaţiuni suspecte, dar nu aveam probe ca e spălare de bani.
Dar în cazul executorilor ce măsuri s-au aplicat?
Pe 28 februarie 2014, am pornit o cauză penală privind abuzul de serviciu pe numele unui executor, care acum are interdicţie de a părăsi ţara. Pe 13 martie 2014, un alt executor a fost arestat pentru abuz în serviciu. E adevărat că la 19 aprilie instanţa de apel a decis ca acesta să fie lăsat în arest la domiciliu.
De ce scârţâie colaborarea cu partenerii din Rusia?
Abia la 21 aprilie 2014, Rosfinmonitoring ne-a prezentat informaţia despre agenţii economici din Federaţia Rusă şi am constatat că la majoritatea fondatorii şi administratorii sunt persoane cu origini din Republica Moldova. Trebuie să precizez că, dacă Serviciul nostru poate procesa informaţiile şi iniţia investigaţii financiare împreună cu organele de drept, instituţia din Rusia are doar responsabilitatea de a acumula informaţii. Aşa că noi am sesizat şi Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, am creat o comisie rogatorie şi am cerut să ne permită să ne deplasăm în Rusia pentru informaţii pe acest caz. Dar de fiecare ni se dă de înţeles că nu suntem aşteptaţi acolo. În plus, a început conflictul din Ucraina, ţara de unde provin persoanele care au reprezentat firmele offshore.
Pe lângă executori, cine mai figurează în acest dosar? Cine este autorul schemei?
Sunt şi judecători, şase dintre care deja au scris explicaţii precum că nu au semnat decizii de acest fel. Mulţi dintre ei, alături de executori, vor merge la dubă. Or, judecătorii au emis decizii doar în baza unor copii xerox ale unor documente. Se stabileşte şi statutul procesual al unor angajaţi din sistemul bancar. Avem în total trei cauze penale şi urmează să fie deschise încă două. De asemenea, două cauze penale au fost iniţiate în Letonia şi Estonia. Elveţia nu a confirmat nimic, iar Cipru a prezentat o informaţie formală.
Liderii partidelor de la guvernare susţin că Veaceslav Platon este autorul tuturor atacurilor raider
Numele omului de afaceri Veaceslav Platon figurează în dosar?
Toată informaţia şi numele persoanelor implicate vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă. Mai există şi prezumţia nevinovăţiei.
Ce ne puteţi spune despre firmele offshore implicate în schemă?
Am stabilit că acestea sunt folosite de un grup de peste zece persoane, din mai mult state, pentru operaţiuni dubioase. Mai mult nu vă pot spune acum.
Ce prejudicii suportă ţara noastră?
Republica Moldova nu a fost prejudiciată de bani, dar imaginea va avea de suferit din cauza implicării sistemului bancar şi a celui judiciar în scheme dubioase.
„O scurgere de informaţii nu ne-a permis să facem perchiziţii la banca prin care au trecut miliarde de dolari din Rusia.“
Se încarcă comentariile...
