Exportul de miere, o afacere dulce-amară

Mierea „made in Moldova“ este tot mai căutată în UE şi le aduce profituri frumoase apicultorilor. Totuşi, ei se plâng că fac teste de laborator peste hotare şi nu pot exporta alte produse apicole: propolis, polen sau faguri.

Din anul 2010, când am reluat exporturile în UE, tot mai multă miere moldovenească ajunge pe mesele europenilor. Dacă în 2011 am exportat 180 de tone, în 2012 livrările s-au majorat de trei ori şi au ajuns la 555 de tone, faţă de 147 de tone în ţările CSI. Pentru că 2013 a fost un an apicol bun, producătorii susţin că vânzările în afară s-ar putea chiar dubla. „Pe piaţa europeană, mierea noastră este competitivă, atât după calitate, cât şi preţ“, spune Vitalie Popa (33 de ani) din comuna Grătieşti, care face parte din a treia generaţie de apicultori. În acest an, cele peste 400 de familii de albine de care are grijă au produs aproximativ 18 tone de miere. A vândut 30% în ţară, iar restul – în Rusia, Japonia şi statele UE.

DUC CU TONELE ÎN ITALIA ŞI GERMANIA

„Împreună cu alţi şapte-opt apicultori, am exportat în acest an 20 de tone de miere în UE. În anul care vine, cantitatea va fi mai mare. Deja am un contract în Italia, potrivit căruia, ar urma să livrez până la 100 de tone, dar să vedem şi cum va fi recolta“, susţine antreprenorul.

Sergiu Bâzdâga, directorul companiei Bienenhaus din Chişinău, afirmă că, odată ce corespunde normelor europene, mierea moldovenească este la mare căutare în Germania. „Aici, abia vindem 500 de kilograme, aproape totul merge peste hotare. În acest an, am exportat aproximativ 100 de tone. Depindem, însă, de vreme. În unii ani putem să avem multă miere, în alţii – aproape deloc“, precizează omul de afaceri. O trimite în butoaie, iar preţul angro este de aproximativ 3 euro pentru un kilogram de miere polifloră, faţă de 17-25 de lei, cu cât se vinde în ţară.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, în faţa producătorilor autohtoni se deschid noi porţi. „După participarea noastră la Congresul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Apicultorilor, la Kiev, unde am luat două medalii de aur, am primit mai multe solicitări. În 2013, am început să exportăm în Italia, România, Marea Britanie şi Franţa. Avem cereri din Arabia Saudită, Canada şi SUA, dar încă purtăm negocieri“, explică Ştefan Condratiuc. „Domeniul este structurat, dar trebuie să fie declarat prioritar de către autorităţi, pentru că este vorba de un produs care e de 12 ani pe piaţa europeană. Acum, suntem sub monitorizare privind conţinutul de reziduuri de antibiotice, folosite în tratamentul albinelor, şi trebuie să fim foarte atenţi“, adaugă şeful asociaţiei.

ASOCIAŢIA ARE NEVOIE DE UN LABORATOR

Ca să poată exporta cantităţi mari, apicultorii se grupează. Pentru a forma un lot, se adună chiar şi 20-60 de producători. Înainte de a certifica marfa la Centrul de Diagnostic Veterinar, exportatorul examinează calitatea mierii primite de la fiecare dintre aceştia. „Trimitem mostre în laboratoarele din Germania sau din România şi, în funcţie de complexitatea analizei, plătim între 350 şi 1.000 de euro. Avem nevoie de un laborator la asociaţie. Chiar acum lucrăm la un proiect şi sperăm să cumpărăm, dintr-un grant japonez, echipamentul ce ne-ar permite să aflăm în cel mult 24 de ore dacă mierea conţine sau nu reziduuri“, povesteşte Ştefan Condratiuc.

NU EXISTĂ NORME PENTRU ALTE PRODUSE

Tot el subliniază că producătoii moldoveni şi-ar putea creşte veniturile, dacă ar exista standarde şi pentru exportul altor produse apicole: propolis,ceară, polen, lăptişor de matcă, faguri şi păstură. „Sunt doi ani de când am solicitat să fie elaborate aceste reglementări tehnice, însă autorităţile susţin că nu au bani. Este un potenţial nevalorificat“, mai spune preşedintele Asociaţiei Apicultorilor. Pe de altă parte, viceministrul Agriculturii Ion Sula afirmă că autorităţile lucrează asupra acestui aspect. „Armonizăm legislaţia noastră cu cea a UE, astfel încât să poată fi reglementat procesul de producere şi să fie recunoscute pe piaţa europeană produsele. Trebuie să depună eforturi şi apicultorii, să nu aştepte doar schimbări de politici“, este replica oficialului.

Şi ministrul Agriculturii vine cu un sfat pentru producători cum să-şi sporească veniturile. „Suntem mari meşteri să exportăm miere brută, care este apoi procesată şi ambalată în UE. Trebuie să facem acest lucru aici. Noi am făcut tot posibilul ca mierea să revină în lista produselor exportate în UE. Am lansat şi procesul de subvenţionare a producătorilor de miere“, declară Vasile Bumacov. ;

Din 2014, vom livra şi miere ecologică

Din 2014, apicultorii din Republica Moldova ar putea exporta şi miere ecologică. „Avem în procedură de conversie o echipă de 22 de tineri, care îşi creează condiţii pentru producerea mierii ecologice“, spune Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor. Vitalie Cupcea (29 de ani) din satul Buşăuca, raionul Rezina, este unul dintre aceştia. A început cu doi stupi de albine, iar acum are 100 de familii. Din acest an, îşi schimbă tehnologiile şi speră că va obţine în curând certificatul necesar pentru a exporta miere ecologică.

Nu este un proces uşor. „Sunt o mulţime de condiţii de îndeplinit. Trebuie să lucrăm cu materiale ecologice, din inox alimentar. Stupii trebuie să fie din lemn natural, să nu fie daţi cu vopsea chimică. În plus, trebuie să ne asigurăm că prin preajma prisăcii nu sunt livezi stropite cu otravă“, exemplifică apicultorul. Investeşte în aceste schimbări aproape tot profitul din mierea vândută în ţară la borcan, dar este convins că merită. „Cu timpul, oamenii vor căuta mai mult produsele ecologice şi atunci vor cumpăra de la noi. În plus, preţul mierii ecologice este mai mare“, explică Vitalie Cupcea.

3.500 de apicultori sunt înregistraţi în Republica Moldova, potrivit Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor.