Analiză: Evenimentele din decembrie pot să aducă sistemul financiar din Moldova în prag de colaps

Un bilanţ al anului, în domeniul financiar-bancar, cu Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup, în ciclul IPN: „Cum a fost 2020, cu rele şi bune”.

Chiar în prima zi a anului 2020 au intrat în vigoare anumite reforme făcute anul precedent, reforme pozitive pentru cetăţeni. E vorba despre plafonul de garantare a depozitelor, care a devenit 50 de mii de lei, faţă de 20 de mii de lei cum era. Potrivit lui Dumitru Pîntea, acest lucru aduce mai multă protecţie deponenţilor. Începând cu acest an, sunt garantate şi depozitele persoanelor juridice. 

Tot la început de an, în continuarea unor eforturi începute în 2019, Banca Naţională a lansat un program de educaţie financiară, în contextul în care interacţiunea populaţiei cu sistemul financiar este din ce în ce mai mare. Populaţia din ce în ce mai mult ia credite de consum, credite imobiliare. Prin această campanie, Banca Naţională a vrut să prezinte populaţiei, în termeni simpli, care sunt principalele concepte şi produse financiare care sunt în sistemul financiar. Ca rezultat, pe site-ul Băncii Naţionale, este un modul de educaţie financiară, unde toţi cei care interacţionează cu sistemul financiar pot să afle mai multe informaţii.

Aceste eforturi, spune Dumitru Pîntea, cumva au fost stopate de pandemia COVID-19, care în Moldova s-a manifestat din luna martie. Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ca regulatori, au venit cu măsuri de susţinere a populaţiei şi firmelor, prin faptul că au recomandat băncilor şi companiilor de creditare nebancară să amâne plata creditelor pentru persoanele fizice sau juridice care, efectiv, au fost afectaţi de COVID-19. Plata creditelor a fost amânată pentru circa 4 miliarde de lei, ceea ce ar fi cam 20% din volumul de credite din sectorul bancar. În acelaşi timp, regulatorii au cerut instituţiilor financiare să nu acorde dividende anul acesta, ca instituţiile financiare să rămână solide în perioada de criză, care ar urma după pandemie. Marea majoritate din instituţiile financiare s-au conformat acestor cerinţe şi au făcut faţă situaţiei economice până acum. Sistemul financiar, per ansamblu, în pofida pandemiei, a rămas destul de stabil anul acesta, destul de bine capitalizat, cu un volum de credite neperformante redus încă, nu depăşeşte 12%. În acelaşi timp, încrederea investitorilor a fost menţinută, ei continuă să rămână în Republica Moldova, menţionează expertul.

Anul acesta a expirat mandatul a doi viceguvernatori şi un al treilea şi-a depus demisia la începutul verii. Respectiv, comitetul executiv al Băncii Naţionale a rămas doar cu două persoane. Guvernatorul Băncii Naţionale a înaintat trei candidaturi pentru a suplini funcţiile vacante. Parlamentul a aprobat doar una din aceste candidaturi, este vorba despre Alexandru Sava. Altele două au fost respinse pe motiv că nu îndeplinesc condiţiile juridice cerute pentru funcţia dată, şi anume experienţa în sistemul financiar. Expertul crede că a fost o decizie politică. În opinia sa, respingerea candidaturilor fără să fie supuse votului, este un semnal destul de rău, deoarece completarea Comitetului executiv este şi o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), dar şi a altor parteneri.

O altă reformă care s-a făcut în urma noului Acord cu FMI a fost trecerea de la CNPF la BNM a atribuţiilor de supraveghere şi reglementare a sectorului de asigurări, sectorului de creditare nebancară şi a asociaţiilor de economii şi împrumut, din anul 2023. Legea în acest sens a fost votată în luna septembrie. La CNPF rămâne piaţa de capital. Toate aceste reforme s-au făcut în contextul negocierilor unui nou acord cu FMI, care au fost finalizate.

Dar a venit iarna şi politicienii sau anumite grupuri de interese au adoptat legi care duc la destabilizarea sistemului financiar-bancar şi provoacă riscuri eminente pentru sistemul financiar, spune Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup. Unul dintre ele este anulare a „legii miliardului”. Acest lucru, în opinia expertului, provoacă probleme din două perspective: Banca Naţională va fi decapitalizată şi devine în imposibilitatea de a-şi realiza mandatul fundamental atribuit de lege, cel de stabilitate a preţurilor, ţintire a inflaţiei şi alte funcţii de politică monetară. Pe de altă parte, din practica internaţională, o bancă naţională nu poate să fie cu capital negativ şi urmează ca Guvernul să capitalizeze înapoi BNM. El va trebui să găsească alţi bani şi să dea Băncii Naţionale pentru ca să fie o bancă puternică. Guvernul, pentru că nu are bani, trebuie să emită valori mobiliare de stat, să se împrumute şi să capitalizeze banca, iarăşi de pe bani publici. „Moldova intră într-o gaură neagră pe plan mondial”, menţionează expertul şi există riscul ca inflaţia să crească în următoarea perioadă, ceea ce va duce la devalorizarea monedei naţionale, economia s-ar prăbuşi, iar economiile oamenilor s-ar devaloriza. Un alt amendament votat prevede că, începând cu 2021, se va impozita dobânda din depozitele bancare – cu 3%. Ideea Ministerului Finanţelor este ca acest procent să ajungă până la 12% în următorii ani. De asemenea, urmează a fi impozitate şi valorile imobiliare de stat, lucru care nu se practică nicăieri în lume.

Dumitru Pîntea spune că, până la evenimentele din decembrie, sistemul bancar, instituţiile încă se prezintă destul de puternic. Rezervele BNM au crescut chiar şi în perioadă pandemică, trecând pragul de 3,5 miliarde de dolari. BNM are suficiente rezerve pentru a interveni, în condiţii de şocuri, dar nu în condiţii de şoc extrem cum este abrogarea „legii miliardului”. Inflaţia a ajuns la minime istorice, este sub 1%, ceea ce determină şi dobânzi la credite mult mai mici. La 6 ani de la furtul miliardului, expertul spune că a fost o anumită perspectivă de investigaţii în 2015-2019, ulterior, după schimbările politice care au avut loc, investigaţia a fost reluată, cu toate acestea bani nu s-au recuperat din banii sustraşi din bănci, ci din lichidarea băncilor. Luna decembrie schimbă radical situaţia şi „şterge” nu doar ceea ce s-a realizat în 2019, dar ceea ce s-a realizat din 2014 încoace, şi poate să aducă sistemul financiar din Moldova în prag de colaps, în caz că Moldova pierde încrederea externă, nu primeşte bani de la FMI şi Comisia Europeană, care sunt prevăzuţi pentru finanţarea deficitului bugetar pentru anul următor.