Cum s-ar descurca spitalele din Timişoara în cazul unei catastrofe: „Avem resurse nebănuite atunci când ieşim din această stare de lentoare”

Elicopterul SMURD de la Spitalul Judeţean din Timişoara

Spitalele din Timişoara sunt pregătite pentru a face faţă situaţiilor de catastrofă. Cel puţin aşa susţin cei care conduc unităţile medicale din oraş.

Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean din Timişoara, cea mai mare unitate medicală din zona de vest a ţării, a avut numeroase discuţii cun colegii săi dar şi pregătiri specifice pe tema situţiilor catastrofale. 
 

„În acest moment, la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) avem 24 de paturi. În caz de nevoie, numărul s-a putea dubla, acest lucru însemnând că pot fi trataţi în regim de urgenţă 50 de pacienţi. Dacă se întâmplă însă un dezastru, personalul obişnuit al spitalului nu poate face face. De asta este nevoie să vină de acasă personal medical, asistente, rezidenţi, studenţi, brancardieri. Aşa cum s-a întâmplat şi la Bucureşti. Sunt cazuri complete în care ai nevoie de medic chirurg, medici de urgenţe, specialişti în arsuri. Aceştia trebuie să vină de acasă, să ajute ca voluntari. Sunt discuţii în permanenţă, cine preia conducerea unităţii în caz de catastrofă. Nu există niciun spital din lume, nici cele mai mari, care să facă faţă singură la o mare catastrofă. De asta se fac şi redistribuiri de victime la alte unităţi mediacalei”, a declarat Marius Craina.

Medicul susţine că Spitalul Judeţean din Timişoara are şi o „bancă” de medicamente de rezervă, care sunt ţinute tocmai pentru situaţii de urgenţă maximă. 

„Aceste medicamente sunt depozitate, există un stoc de rezervă pentru evenimente care nu pot fi prevăzute. Ştim că sâmbătă, duminică farmaciile sunt închise, dar spitalul trebuie să reziste. Griji îşi face toată lumea, deşi nu dorim să se întâmple aşa ceva. E important însă să fim pregătiţi, să nu lipsească x sau y, să nu spunem că nu am ştiu ce avem de făcut. Avem discuţii în permanenţă şi trebuie să învăţăm din aceste drame”, a mai declarat Marius Craina.

În Timişoara funcţionează, din 2003, clinica de chirurgie plastică „Casa Austria”, construită la iniţiativa profesorului Johannes Poigenfürst din Viena. Clinica aparţine de Spitalul Judeţean.

„În cazul în care s-ar fi întâmplat la Timişoara această tragedie, cu siguranţă lucrurile ar fi decurs la fel. Ar fi fost solicitate toate celelalte unităţi medicale din oraş, Spitalul Judeţean, Municipal, Ortopedia, Spitalul Militar. Nu poate rezolva problema un singur spital în cazul în care avem un număr foarte mare de pacienţi, iar gravitatea cazurilor sunt extraordinare”, a declarat Gheorghe Nodiţi, şeful clinicii „Casa Austria”. Clinica de chirurgie plastică are 12 paturi şi patru boxe speciale pentru persoanele care au suferit arsuri pot fi izolate. 

Municipalul îşi împarte victimele cu Judeţeanul

Spitalul Municipal din Timişoara este a doua unitate medicală din oraş, ca mărime. „Într-o asemenea situaţie de catastrofă, deşi Spitalul Judeţean este în prima linie, s-ar fi dirijat pacienţi şi la noi. Şi noi avem doi chirurgi plasticieni, un mic compartiment de chirurgie plastică. În 1993, a fost o explozie la Pecotim. Nu mai ţin minte câte victime au fost în total, dar şi atunci ne-am împărţit cu Judeţeanul. Acum, secţia de Terapie Intensivă de la noi poate primii maxim 15 pacienţi, însă spitalul poate primii mulţi pacienţi. În caz de nevoie, cei care nu au urgenţe pot fi trimişi acasă, se pot elibera paturi. În astfel de cazuri, şi medicii care sunt liberi vin la serviciu, şi să ştiţi că nu trebuie chemaţi, ei vin de bună voie”, a declarat Octavian Mazilu, managerul Spitalului Municipal din Timişoara.

Profesorul Tiberiu Bratu este primul şef al Clinicii de Chirurgie Plastică, înfiinţat în 1987, la Spitalul Judeţean din Timişoara. „E greu de spus cum ne-am fi descurcat noi. Nici despre cei de la Bucureşti nu se credea că vor face faţă. Şi au făcut. Avem resurse nebănuite atunci când ieşim din această stare de lentoare. În 1991, când a explodat silozul de la Pădureni, eram doi oameni care am operat. Şi am avut 29 de pacienţi. Ne-am descurcat în acele condiţii. Nu a murit nimeni. Nu ştiu ce se întâmpla la 180 de persoane. Dar şi la cel mai mare spital din Viena sunt locuri limitate. Dacă numărul pacienţilor este mare sunt redistrubuiţi, unii ajung chiar în Germania, Suedia şi în alte ţări. Important este să fim pregătiţi tot timpul”, a declarat Tiberiu Bratu.

Pe aceeaşi temă:

Incendiu în Clubul Colectiv. Revolta unui tânăr pe care l-a ocolit moartea: Cei care mergeau în Colectiv nu sunt boschetari care trăiau de pe o zi pe alta

EXCLUSIV Incendiu în Clubul Colectiv. Administratorul firmei care a izolat fonic tavanul clubului: „Le-am oferit varianta ignifugă, dar au ales ce era mai ieftin“

Incendiu în Club Colectiv. Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru, chitariştii Goodbye to Gravity, au murit

Incendiu Club Colectiv. Mărturiile cutremurătoare: „Mă căţăram pe cadavre şi încercam să ies“. Asistentă de la Salvare: „Săreau arşi pe mine, urlau“

Mărturiile părinţilor victimelor de la incendiul din club Colectiv: „A deschis ochii şi mi-a spus: «am văzut iadul, mam㻓

Reacţii oficiale după incendiul de la Club Colectiv. Klaus Iohannis: „Nu mai putem continua pe principiul «lasă că merge şi aşa»“

Incendiu în Clubul Colectiv. Când se activează planul de cod roşu pentru dezastre. Neregulile depistate în actele de funcţionare a clubului

Incendiu la Clubul Colectiv din Bucureşti. Generaţia Facebook „atacă“ din nou: „Nimeni în cluburi! Astăzi nu ieşim în club!“
 

Incendiu în Clubul Colectiv din Bucureşti. Apelul unui pastor din Timişoara, după drama de la Colectiv: „Nu vă folosiţi de o tragedie pentru a vă face publicitate”