Minunile cătinei, „ginsengul românesc“. „Bombă“ cu vitamina C, vaccin antigripal natural, luptă cu toate bolile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cătina este cunoscută şi apreciată din antichitate pentru efectele benefice asupra organismului. Spre deosebire de alte plante, la cătină putem utiliza tot: muguri, fructe, frunze şi chiar scoarţa. Datorită proprietăţilor sale, cătina este denumită ”ginseng”-ul românesc.

Cătina este un excelent vaccin antigripal, dar şi un inamic al unor boli precum sunt cele de piele, hepatita, stresul, anemia. De asemenea, se ştie că poate întări inima. Fructele de cătină conţin o cantitate uriaşă de vitamina C, fiind, în acest sens, cu mult peste citrice sau peste măceş. Mai conţine însă vitamine cum ar fi: A, B, E, K, dar şi de fosfor, potasiu, magneziu, fier. Morcovul, atât de apreciat pentru conţinutul său mare de betacaroten, este ”îngenuncheat” de cătină.

Principalele proprietăţi ale cătinii sunt: - tratarea bolilor digestive; - tonifiant general, antianemic, vitaminizant; - foarte bun antiinflamator; - efect antigripal, întăreşte sistemul imunitar; - mugurii au efect afrodiziac; - scade durata de convalescenţă după boala; - cicatrizant puternic; - îmbunătăţeşte funcţia de detoxifiere a ficatului; - protector împotriva radiaţiilor solare sau de altă natură. Ea este indicată şi pentru tratarea afecţiunilor ficatului, splinei şi rinichilor.

”Cătina este cu adevărat încă o plantă despre care nu se ştiu cât de multe precum ar trebui. Din fericire, în ultimii ani, am văzut tot mai multe ştiri şi reportaje în presă despre cătină şi este un lucru de admirat deoarece lumea trebuie să cunoască efectele benefice ale acesteia asupra organismului. Cătina se foloseşte cu succes atât pentru uz extern - extern la afecţiuni oftalmologice (ex: miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă), dermatoze, psoriazis, acnee ş.a., dar şi intern - depresii, stres, tumori, faringită etc.”, afirmă Mioara Lungu, medic nutritionist din Slatina, care precizează că planta menţionată este considerată şi un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic şi chiar anticancerigen.

Poate fi găsită în stare naturală pură din august şi până spre încheierea toamnei. Are un preţ piperat, iar acesta ar putea fi considerat singurul său impediment şi aceasta din cauza modului oarecum greoi de culegere, spinii de pe ramuri dând mari bătăi de cap culegătorilor de cătină.

image

Gustul de cătină pură nu este unul dintre cele mai plăcute, dar efectul este mult mai puternic; pentru cei mai sensibili, pe piaţă se găseşte şi cătină omogenizată cu miere la borcan. O linguriţă/lingură pe zi pe stomacul gol în fiecare dimineaţă face minuni pentru corpul uman, iar rezulatul se va vedea şi resimţi chiar şi după doar 2-3 luni.

De asemenea, despre uleiul de cătină se spune că ar avea puterea de a scădea nivelul colesterolului, ajută în ulcerul gastric, în afecţiuni circulatorii şi hepatice. Acelaşi ulei de cătină, presat la rece, încetineşte îmbătrânirea pielii, fiind potrivit pentru toate tipurile de ten. Nu în ultimul rând, datorită ingredientelor active din conţinutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri - inclusiv cele solare, răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.

De asemenea, pentru ”fanii lui Bachus”, vinul de cătină poate fi considerat un remediu natural pentru că ajută organismul vitaminizându-l, el având, în acelaşi timp, şi o acţiune tonică. Cătina poate fi însă folosită şi în curele de slăbire deoarece inhibă pofta de mâncare.

image

Uleiul de cătină (mod preparare):

Ingrediente: 150 g. fructe proaspete de cătină mărunţite, 150 ml ulei de floarea-soarelui. Se adaugă uleiul de floarea-soarelui peste fructele de cătină proaspete mărunţite, apoi vasul cu pricina se ţine la temperatura camerei timp de trei săptămâni, cu menţiunea că va trebui agitat de câteva ori pe zi. După acest interval se zdrobesc boabele şi le punem iarăşi în ulei. Le lăsăm încă două zi¬le la lumină şi la căldură, după care transferăm cu grijă într-un vas de sticlă partea limpede care se va afla deasupra uleiului. Uleiul astfel obţinut este indicat a fi depozitat în locuri răco¬roase şi ferite de lumină.

Sirop de cătină (mod preparare):

Ingrediente: 1 litru suc de cătină obţinut din 2 kg. cătină dată prin storcătorul de roşii; 1,5 kg. zahăr sau 1 litru miere de albine. Sucul obţinut se adaugă odată cu zahărul sau mierea într-un vas şi se amestecă totul de 4-5 ori pe zi, timp de 3-4 zile, până ce se topeşte zahărul.
 

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:

De ce sunt ciupercile superalimente: sunt considerate inamicele cancerului şi înlocuiesc carnea în diete. Cum trebuie să consumăm delicioasele legume

Sarea, substanţa-minune care ne ţine departe de doctor. Cum funcţionează terapia pentru plămâni puternici şi articulaţii sănătoase

Apa plată sau apa minerală? Când este bine să bem apă plată şi când – minerală. Trei mituri despre apa îmbuteliată, explicate de specialişti

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite