Samuel von Brukenthal, baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului
0
Baronul de legendă al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
”La data de 2 martie 1743 Samuel von Brukenthal, la 22 de ani, este primit în rândul lojei francmasonice Aux Trois Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul artei regale decât fie la recomandarea altor membri fie după un „examen” prealabil. În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru faptul că a fost prima lojă înfiinţată la Viena cât mai ales pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal”, arată muzeograful Adrian Georgescu în catalogul ”Colecţia de obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal”, apărut în anul 2011.
Potrivit sursei citate, la un moment dat baronul a decis să întemeieze o lojă, îndreptându-se pentru susţinere spre loja numită ”La cele trei globuri” din Berlin, condusă de Frederic al II-lea. ”Astfel, în 1743 primea de la acesta îngăduinţa de a întemeia la Halle o nouă lojă, numită Aux Trois Clefs d*Or, a cărei inaugurare festivă a avut loc la 14 decembrie. Sub conducerea lui Brukenthal, loja a avut o activitate intensă, la scurt timp ajungând să numere peste 40 de membri care se întâlneau de 4-5 ori pe lună. Ca Maestru de Scaun Brukenhtal nu a rămas decât până în anul 1744, însă loja creată de el a exercitat o mare atracţie care a condus la extinderea masoneriei la remen şi constituirea unei filiale a lojei la Jena”, arată muzeograful Adrian Georgescu.
Plecat la Viena în 1753, Brukenthal se întâlneşte, la Cancelaria Aulică Transilvăneană cu contele Bethlen, cel care fusese membru în loja Aux Trois Canomns, cea în care fusese iniţiat şi Brukenthal.
”Această întâlnire, precum şi relaţiile pe care şi le închegase şi le păstrase în cercurile francmasonice în perioada şederii sale la Viena au dat roade evidente, concretizate în audienţa, decisivă pentru viitorul său, pe care i-a acordat-o împărăteasa Maria Theresa în acelaşi an. În 1774 este numit guvernator interimar, adică preşedinte al Guberniului. Este însă aproape sigur că Brukenthal a continuat să fie membru într-o lojă, probabil al uneia din nordul Germaniei. Apartenenţa sa la francmasonerie i-a influenţat permanent şi în mod decisiv toate acţiunile, atât pe cele din planul concretului, realului, cât şi pe cele din planul ideilor”, mai arată muzeograful sibian.
Cei interesaţi de masoneria de la Sibiu sunt aşteptaţi până pe 10 decembrie, la Palatul Brukenthal, să viziteze expoziţia Loja masonică sibiană „Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr” (1767 – 1790). ”La 15 mai 1767, Simon Friedrich von Baussnern înfiinţa la Sibiu loja Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr – St. Andreas zu den drei Seeblättern (1767 – 1790). Prin intermediul expoziţiei deschisă de Muzeul Naţional Brukenthal, este valorificată o parte a valorosului patrimoniu pe care îl deţine, aducând în faţa publicului vizitator sibian, pentru prima dată, o expoziţie dedicată celei mai importante loji masonice din Transilvania secolului al XVIII-lea.Pe lângă numărul mare de piese, colecţia este remarcabilă prin varietatea acestora: colane ale ofiţerilor, însemne, eşarfe, şorţuri, mănuşi sigilii şi obiecte de ritual (ciocane, urne de vot, craniu, clepsidră)”, arată curatorii expoziţiei, Adrian Georgescu şi Olga Beşliu.
Vă mai recomandăm:
Palatul baronului Brukenthal, una din capodoperele arhitectonice ale României
Se încarcă comentariile...
