Când suntem cu adevărat stresaţi şi care sunt situaţiile în care stresul poate deveni pozitiv

Stresul este de multe ori invocat artificial pentru a ne scuza într-o anumită situaţie

Pentru majoritatea persoanelor stresul este distructiv. Există însă persoane care sub presiunea stresului devin mai productive.

Stresul este definit ca fiind produsul unei interacţiuni persoană-situaţie, care evocă cogniţii negative despre sine şi lume, care conduc la ancorarea de semnificaţii ameninţătoare situaţiilor de viaţă şi în consecinţă vor declanşa mecanisme de reducere sau ignorare a căror costuri personale depăşesc resursele psihofiziologice.

„Factorii de stres se definesc ca fiind orice situaţie care generează sau evocă informaţie aversivă ce anticipează pericol, respingere socială sau atac la stima de sine. Copingul, adică mecanismele de ajustare, vizează forme de activitate internă sau externă de prelucrare şi restructurare a informaţiei, de luare de decizii şi acţiune propriu-zisă cu scopul de a ajunge la efectul dorit, cu un cost minim.

Una dintre definiţiile stresului, acceptată de mai mulţi specialişti şi care înglobează mai multe definiţii este că stresul este o reacţie bio-psiho-socială a organismului în interacţiunea cu anumiţi stimuli agresori. Stresul poate să fie biologic, psihologic sau social”, afirmă psihologul Călin Secan.

Stresul, din punct de vedere biologic, se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreţie masivă de adrenalină. Cel psihologic este provocat de emoţii prelungite datorate în primul rând frustrării, conflictelor, anxietăţii, iar cel social se caracterizează prin modificările ce au loc la nivel de roluri apoi de statut ce afectează viaţa individuală, de familie, socială.

Puţină lume vede însă şi părţile pozitive ale stresului, acesta având şi astfel de forme, după cum explică psihologii. 

„Unii indivizi sunt capabili să se adapteze mai eficient. Un stresor îi capacitează pe unii să achiziţioneze mai mult şi le poate structura viaţa într-un mod foarte interesant. De exemplu, mulţi indivizi învaţă şi studiază mai bine în condiţii de stres ale unui examen viitor.

Alte persoane nu se adaptează tot atât de bine şi acest fapt are ca rezultat nu numai o slabă performanţă şi o productivitate scăzută, ci şi îmbolnăvirea, dereglarea homeostaziei. Angajaţii care au foarte mult de lucru sau multe responsabilităţi, nu numai că-şi realizează sarcinile într-un mod inadecvat, dar se pot chiar îmbolnăvi.

Aşadar, stresul poate avea efecte atât pozitive, cât şi negative. Stresul pozitiv (eustres) este cel care acţionează ca factor energizant, ajutând persoana să abordeze situaţiile ca pe nişte provocări, într-un mod mult mai eficient. În cazul stresului negativ (distres) organismul supramobilizat refuză să revină la starea normală, individul fiind nervos, gata de reacţie, are tensiunea arterială crescută şi musculatura încordată. Cu alte cuvinte această formă de stres se dovedeşte a fi o greutate asupra mentalului şi a organismului”, mai afirmă psihologul citat anterior.