Casă memorială Justinian Marina în satul natal al patriarhului
0În Suieşti, satul natal al Patriarhului Justinian Marina, a fost amenajată o casă memorială la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Casa memorială, care a fost sfinţită la 22 octombrie, este amplasată între biserica ctitorită de cel de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, sub care au fost înmormântaţi părinţii săi, şi Mănăstirea Sfântul M.Mc. Gheorghe din Suieşti.
Ioan Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori, buni creştini, de la care a moştenit educaţia creştină şi calităţile de bun administrator. „Preoţia mea – mărturisea el, conform Almanahului Bisericesc, a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată“.
Tot în această săptămână, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a oficiat slujba de sfinţire a noii mănăstiri „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare“ din satul Suieşti, judeţul Vâlcea.
Delegatul Părintelui Patriarh Daniel la acest eveniment a fost PS Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.
Episcopul a transmis mesajul Părintelui Patriarh şi a acordat lui Lucian Zmaranda, ctitorul mănăstirii, Ordinul Crucea Patriarhală care este cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, informează Radio Trinitas.
Justinian Marina, patriarhul roşu sau sfântul?
Patriarhul Justinian Marina (1901-1977) s-a aflat în fruntea BOR între 1948 şi 1977. Ascensiunea la putere a lui Justinian Marina a fost strâns legată de prietenia cu primul lider al României comuniste, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Potrivit relatărilor biografice, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ascuns de preotul Justinian Marina într-o casă parohială din Râmnicu-Vâlcea, imediat după ce Dej a evadat din lagărul din Târgu Jiu, în 1944. Dej evadase împreună cu alt viitor important lider al României comuniste, Gheorghe Maurer, care avea să declare că „după ce am trecut cu maşina de Craiova, la vreo 30 de kilometri, ne-am oprit într-un sat unde-am fost găzduiţi de un popă care a fost, şi el, omul comuniştilor“.
George Stan (86 de ani), cel care i-a fost medic personal lui Justinian Marina până în 1977, la moartea acestuia, a povestit în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Mănăstirea Dervent din Constanţa în luna mai, un alt episod, de natură să întărească importanţa prieteniei dintre Dej şi Marina. „Patriarhul nu citea ziarul «Scânteia» şi nu asculta posturi de radio româneşti, ci doar străine. Şi aşa a aflat de la un post de radio străin că Ana Pauker, care era la Moscova, va fi primită în audienţă la Stalin, urmând să-i ceară să o numească prim-secretar al Partidului Comunist Român. Când a auzit acest lucru, preotul a sărit din pat, şi-a luat pelerina peste pijama şi s-a dus la Gheorghiu-Dej acasă. «Cum poţi să stai liniştit în pat, când uite ce-am auzit la radio?», i-a spus lui Dej. L-a sfătuit să plece de urgenţă la Stalin şi să-i ceară să-i dea lui funcţia. Şi aşa liderul rus l-a numit pe Gheorghiu-Dej, în mod oficial, prim-secretar al partidului comunist“, a relatat medicul pensionar.
Patriarhul Justinian în anii 60. FOTO www.fototecaortodoxiei.ro
Datorită relaţiei cu Dej, în 1946, la vârsta de doar 45 de ani, Justinian Marina a fost ales arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei, iar la scurt timp mitropolit al Moldovei. În anul 1948, după moartea patriarhului Nicodim, Justinian a ajuns patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. „Ca să fie sigur că va fi ales patriarh, colegiul n-a fost format numai din reprezentanţi ai Bisericii, membri ai Sfântului Sinod şi ai Arhiepiscopiei, ci şi din membri ai guvernului condus de Petru Groza şi din reprezentanţi ai Marii Adunări Naţionale. Au fost 428 de voturi, dintre care 383 le-a primit Justinian“, a mai povestit fostul medic personal al Patriarhului Justinian.
Martorul prezent la Dervent a susţinut că Patriarhul Justinian nu s-ar fi putut opune acţiunilor concentrate îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe de către regimul comunist, deşi a încercat. „Confruntarea directă cu Puterea a cunoscut-o din Rusia, unde clerul s-a opus guvernului şi atunci misiunea bisericii a dispărut, iar şcolile teologice au fost desfiinţate, bisericile transformate în magazii sau în săli de cinematograf, iar 70.000 de preoţi şi călugări au fost asasinaţi. Părintele a spus că nu vrea aşa ceva, dar căuta un mod ca Biserica să poată să îşi continue activitatea şi a reuşit chiar să salveze de la închisoare mai mulţi preoţi şi să înfiinţeze parohii peste graniţă, dintre care una în SUA“, a explicat George Stan colaboraţionismul patriarhului.
Radu Preda: „Un om providenţial“
Patriarhul Justinian suferea de mai multe boli: diabet, Parkinson şi avea şi probeme cu inima. Justinian a murit în anul 1977, la vârsta de 76 de ani. „Trebuia să iasă din spitalul Elias, unde fusese internat, pentru a-l prelua eu. Când am văzut că nu mai ajunge, am telefonat la spital şi mi s-a spus că a murit. Inima i-a cedat pe drum, când a văzut imaginile de coşmar după cutemur. «Ce s-o fi ales şi din bisericile mele?», se pare că a spus patriarhul, după care a închis ochii pentru totdeauna“, povesteşte medicul său.
Radu Preda, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, spune că unii îl consideră bolşevic, iar alţii sfânt pe Pariarhul Justinian. „Nu, a fost pur şi simplu providential. L-a trimis providenţa atunci când era nevoie de el, nici mai devreme, nici mai târziu. A fost omul potrivit la vremurile de prigoană. Orice formă de exagerare, într-o parte sau alta, contrazice complexitatea istorică“, crede preşedintele IICCMER.
Vă mai recomandăm:
Taina luminii din noaptea de Înviere. De ce mâncăm pască şi ouă roşii în ziua sfântă de Paşti
Se încarcă comentariile...
