INTERVIU Jamie Shea, asistent adjunct al Secretarului General NATO: „ISIS se va înfrânge singur în cele din urmă“

Publicat: 09.05.2016 16:43

Ultima actualizare: 06.08.2022 07:06

Jamie Shea FOTO: Biroul de presă NATO

Jamie Shea, asistent adjunct al Secretarului General NATO pentru provocări de securitate emergente, a vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul“ despre globalizarea terorismului, terorismul urban, cine poate învinge ISIS sau legătura dintre imigranţi şi ISIS.

Având o vastă experienţă de înalt funcţionar NATO (unde lucrează din 1980), Jamie Shea este, la ora actuală, unul dintre cei mai buni specialişti în diplomaţie publică şi unul dintre cei mai apreciaţi şi căutaţi conferenţiari pe problematica vizând NATO şi securitatea europeană. Are un CV impresionant şi lucrează în cadrul organizaţiei din 1980. De-a lungul anilor, a fost, printre altele, purtător de cuvânt NATO (1993-2000), director al Departamentului de Presă şi Informaţii din cadrul Secretariatului NATO şi director pentru Planificare Politică.

Adevărul: Din ce în ce mai multe atacuri teroriste au loc în fiecare an. Care sunt în opinia dumneavoastră principalele motive pentru această insecuritate în creştere?

Jamie Shea: E adevărat că numărul atacurilor teroriste şi cel al victimelor terorismului au crescut în ultimii doi ani. De exemplu, în 2014, aproape 33.000 de oameni de pe întreg globul au murit ca urmare a violenţei teroriste, iar acest număr de victime reprezintă dublul celui înregistrat în 2013. Un motiv de îngrijorare este şi faptul că a fost o creştere a numărului atacurilor majore în care au fost ucise peste 100 de persoană. Au fost 26 asemenea atacuri majore anul trecut, în timp ce în tot secolul XX au fost doar 4 atacuri teroriste în care au fost ucişi mai mult de 100 de oameni. Acestea fiind spuse, trebuie să păstrăm mereu un simţ al perspectivei. Numărul copleşitor de victime ale terorismului provine dintr-un număr foarte limitat de ţări, cum ar fi Siria, Irak, Afghanistan sau Nigeria. În 2015, doar 3% dintre victime au fost în ţările vestice. 45 de oameni au fost ucişi în atacuri teroriste în Statele Unite ale Americii după 11 septembrie 2001 – destui, însă numărul este mic dacă ne gândim la cele 3.000 de victime care au pierit în atentatele din 11 septembrie 2001. Dintr-un punct de vedere statistic, este adevărat şi faptul că terorismul este una dintre cele mai puţin probabile cauze de moarte violentă, în special dacă luăm în calcul faptul că 600.000 de oameni mor în lume în fiecare an din cauza altor forme de acţiuni violente.

De ce atunci avem un sentiment de insecuritate în creştere din cauza terorismului? Cred că acest sentiment e din cauza faptului că trebuie să luptăm cu anumite organizaţiii jihadiste care acum au acoperire globală, precum ISIS (Islamic State of Iraq and Syria) şi Al Qaeda. Acestea sunt diferite de organizaţiile mai naţionaliste, precum IRA sau separatiştii basci, cu care am avut de-a face în trecut şi care îşi restrângeau acţiunile asupra unei singure ţări sau zone geografice. Grupări precum ISIS urmăresc o ideologie mai absolută sau totalitară, cum ar fi eliminarea unor întregi comunităţi religioase, ce a fost numită genocid de multe ţări şi Parlamentul European. Iar asta face imposibilă ipoteza luării în calcul a vreunui proces de negociere cu aceste grupări. Neliniştea publică este de asemenea cauzată şi de faptul că Al Qaeda şi în special ISIS atrag recruţi şi luptători străini (de exemplu ISIS e creditată cu aproximativ 25.000 de luptători străini din 90 de ţări în ”califatul” din Siria şi Irak), în timp ce precedentele grupări teroriste aveau un număr foarte mic de adepţi, adesea mai mic de 20 sau 30. Asta dă noilor terorişti abilitatea de a genera finanţări şi de a organiza antrenamente ca şi celule gata să acţioneze în Europa şi în alte părţi ale lumii, fapt ce le face mult mai periculoase comparativ cu cea a fost în trecut. În plus, stârnesc îngrijorare şi rapoartele recente conform cărora Al Qaeda şi ISIS au căutat în mod activ să achiziţioneze substanţe chimice, radiologice şi biologice pentru a produce arme de distrugere în masă. Conform unor rapoarte, ISIS a folosit deja arme chimice în Siria.

”Putem vorbi de o globalizare a terorismului”

Este terorismul urban noul normal ?

Teroriştii au operat în mod normal în mediile urbane, şi asta încă din secolul al XIX-lea. Asta pentru că mediile urbane sunt greu de apărat şi prezintă toată gama de ”ţinte uşoare” pe care teroriştilor le place să le atace pentru că pot atinge, în viziunea lor, niveluri mari de distrugere şi astfel un impact mare cu efort relativ modest. Asta în mod evident şi pentru că mediile urbane au mai multe mulţimi, sisteme de transport public şi locuri de interacţiune socială. Mass-media asigură o acoperire rapidă şi masivă în timp real a atacurilor teroriste – ceea ce le sporeşte foarte mult impactul. În plus, e mai uşor pentru terorişti să se ascundă în oraşe şi să găsească reţele care să îi susţină şi să îi protejeze, mişcându-se rapid dintr-o locaţie în alta pentru a evita să fie descoperiţi. Şi tocmai din aceste motive se pare că oraşele vor rămâne ţinta principală a atacurilor teroriste în viitor.

Putem vorbi de o globalizare a terorismului?

Da. Şi din mai multe motive. În primul rând, noile grupări teroriste se autodefinesc acum ca organizaţii globale ce urmăresc o ideologie globalistă, ce nu e legată de realizarea schimbării politice doar într-o ţară sau într-un regim. ISIS caută se exacerbeze liniile de separaţie religioasă în toate societăţile unde crede că poate atrage grupuri religioase sau comunităţi şi într-o lume a globalizării acest lucru se poate produce la fel de bine în Africa, America de Nord, Europa sau Asia, ca şi în turbulentul Orient Mijlociu din zilele noastre. În plus, comunicarea în timp real oferită de către social media face ca pentru ISIS să fie foarte uşor şi ieftin să îşi trimită mesajele de radicalizare în toată lumea şi în acelaşi timp să recruteze susţinători şi luptători. Am avut recent în Marea Britanie cazul unui elev de 16 ani din Bradford care, fără să iasă din dormitorul său, a folosit social media şi website-urile jihadiste şi reţelele de comunicare pentru a recruta, antrena, echipa cu arme şi finanţa o celulă jihadistă în Melbourne, Australia, celulă ce a încercat să pună la cale un atac la parada militară de ziua naţională a Australiei. Pentru mine acesta este un exemplu relevant asupra modului în care jihadiştii exploatează partea întunecată a globalizării pentru a recruta, organiza şi finanţa activităţile lor. Ei încearcă de asemenea să stabilească mini-califate sau baze în alte ţări, pe care să le poată reloca în cazul în care califatul iniţial din Siria şi Irak ar înceta să mai existe; astfel se explică şi focalizarea lor curentă pe Libia, Yemen şi Afghanistan. ISIS, precum Al Qaeda acum un deceniu, s-a gândit şi la alianţe cu alte grupuri jihadiste, precum Boko Haram în Nigeria sau Al-Shabab în Somalia.

Este o cauză a creşterii terorismului şi faptul că Europa a fost poate prea diplomată în faţa ameninţărilor în creştere la adresa securităţii?

Terorismul poate fi eradicat doar dacă acţionezi asupra cauzelor sale de bază şi aici în mod certe aceste cauze sunt legate de încălcarea ordinii în Orientul Mijlociu, în anumite părţi din Africa de Nord şi în alte zone ale lumii. Acolo, comunităţi alienate din punct de vedere etnic sau religios şi care şi-au pierdut speranţa în democraţie sau creştere economică să îndreaptă spre extremism. ISIS, ca şi alte grupări, este un parazit ce se hrăneşte din colapsul bunei guvernări şi coeziunii sociale pe care atât de multe ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, în special, le-au experimentat de la începutul Primăverii Arabe în 2010. În plus, aceste grupări jihadiste exploatează de asemenea vidul creat de către războaiele civile sau statele cu disfuncţionalităţi pentru a îşi stabili ”califatele” şi bazele de antrenament ce le dau timp şi resurse pentru a pregăti atacuri teroriste. Eradicarea terorismului jihadist va fi strâns legată de abilitatea noastră de a ajuta ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, ca şi locuri precum Afghanistan, să construiască democraţii reprezentative care să dea comunităţilor musulmane sunite şi şiite participare totală la sistemul politic, şi cu regimuri care să fie văzute ca legitime şi reprezentative pentru populaţiile lor.

Citește și: ISIS pregăteşte noi atentate în Europa şi SUA

”Provocarea-cheie va fi să ne asigurăm că ISIS nu reapare în altă parte”

Cine poate învinge ISIS în Siria?

ISIS se va înfrânge singur în cele din urmă. În reţeaua sa de social media, se prezintă ca o societate ideală, dar realitatea este foarte diferită. Sunt execuţii zilnice, 3.500 femei captive au fost forţate să fie sclave şi multe dintre acestea se confruntă cu violuri şi căsătorii cu forţa, şi ISIS a practicat extorcarea la scară mare pentru a strânge bani de la oamenii nefericiţi ce au ajuns sub controlul său. ISIS are programe pentru a cenzura comunicaţiile chiar şi în rândul susţinătorilor săi şi pentru a îi împiedica să plece. Dacă ISIS ar fi cu adevărat o organizaţie populară şi de succes, nu ar avea nevoie să acţioneze atât de brutal pentru a îi împiedica pe oameni să plece din organizaţie. Din fericire mulţi au reuşit să plece şi astfel ştim mult mai multe despre organizaţie. Modelul de afacere al ISIS este în cădere liberă. Veniturile sale din vânzări ilegale de petrol au scăzut la 56 de milioane de dolari pe lună în martie de la 80 de milioane de dolari pe lună la jumătatea lui 2015. Teritoriul pe care îl are sub control a scăzut cu 22% de la jumătatea lui 2014, în timp ce populaţia din acel teritoriu a scăzut de la nouă milioane la şase milioane. Asta înseamnă că sunt mai puţini oameni şi mai puţine activităţi de business de taxat şi mai puţine proprietăţi şi terenuri de confiscat. ISIS a scăzut salariile soldaţilor săi cu 50%. Aşa că e clar că este o organizaţie în declin, chiar dacă deocamdată rămâne foarte periculoasă. În plus, raidurile aeriene ale coaliţiei au avut un impact major în ceea ce priveşte reducerea numărului de luptători ISIS cu câteva mii şi în reducerea traficului cu petrol şi a rezervelor financiare. Aşa că ceea ce va înfrânge ISIS în Siria şi Irak va fi combinaţia dintre cruzimea şi înşelătoriile ISIS şi activităţile militare ale coaliţiei. Dar provocarea-cheie va fi să ne asigurăm că ISIS nu reapare în altă parte.

De ce a devenit timpul pentru radicalizare mult mai scurt?

Vârsta medie a jihadiştilor în Europa e acum de 20 de ani, în timp ce între 2001 şi 2005 era de 27 de ani. Aşa că într-adevăr, după cum spuneţi, recruţii jihadişti sunt mai tineri şi nu mai trec prin lungul proces al îndoctrinării politice şi a radicalizării pas cu pas, aşa cum a fost cazul generaţiilor anterioare de terorişti. Autorităţile franceze au identificat recent 11.400 islamişti radicali, dintre care 25% sunt femei şi 16% sunt minori, cu fetele ca majoritate printre aceşti minori. Drept urmare avem de-a face cu grupuri mai tinere ce pot fi mai mult impresionabile şi astfel mai uşor seduse de către propaganda jihadistă. Un alt motiv al radicalizării rapide este acela că ISIS atrage activ potenţiali recruţi punându-i în contact constant cu un membru în Siria care încearcă să îi convingă sau chiar să le spele creierul. Mulţi dintre jihadiştii din spatele atacurilor de la Paris şi Bruxelles proveneau dintr-un mediu violent sau petrecuseră o perioadă în închisori. Aşa că aceştia erau deja marginalizaţi de societate şi închisoarea a fost o etapă importantă în procesul de radicalizare. Trei din fiecare patru recruţi s-au alăturat Statului Islamic alături de prieteni, ceea ce demonstrează că reţelele de socializare joacă un rol important.

”Nu ar trebui să exagerăm legătura dintre imigraţie şi terorism”

Cum ar trebui tratată problema imigraţiei pentru a fi mai puţin atractivă pentru ISIS?

Nu ar trebui să exagerăm legătura dintre imigraţie şi terorism. Peste 99% dintre imigranţii care vin în Europa nu au vreo legătură cu jihadismul şi adesea fug de acţiunile brutale ale jihadiştilor, cum ar fi din Siria sau din nordul Irakului. Aşa că şi aceşti imigranţi sunt victime ale violenţei teroriştilor. Unii terorişti, care au venit în Europa în bărci cu bărci cu imigranţi, au călătorit deja din Europa în Siria şi drept urmare folosesc imigraţia ca o deghizare pentru a reintra în Europa ilegal. Trebuie să ne confruntăm şi cu faptul că cei mai mulţi jihadişti europeni sunt radicalizaţi local. De exemplu, o recentă analiză a Centrului de Prevenire al Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI) din Franţa estimează că 90% dintre cetăţenii francezi cu convingeri radicale islamiste au bunici francezi şi 80% provin din familii nereligioase. Mai ştim de asemenea din surse Europol că peste 3.000 de cetăţeni europeni au călătorit în Siria pentru a deveni luptători străini. Aşa că ar fi fals să concluzionăm că terorismul este o problemă importată în Europa din alte ţări. Probleme precum integrarea mai bună a comunităţilor musulmane în societăţile europene, deradicalizarea şi monitorizarea mai bună a suspecţilor de terorism trebuie să fie abordate în comun de către guvernele europene. Desigur, valul de imigranţi în Europa trebuie să fie mai bine controlat din motive umanitare şi de absorbţie şi integrare, dar nu pentru că este o sursă majoră de ameninţare teroristă.

Citește și: Peste 50 de gropi comune descoperite în Irak, într-un teritoriu care s-a aflat sub controlul Statului Islamic

Richard Clarke, fost consultant şef pentru contra-terorism la Consiliul Naţional de Securitate al SUA, a declarat recent că “confidenţialitatea şi criptarea datelor sunt probleme mai mari decât lupta împotriva terorismului”. Sunteţi de acord cu el?

Nu este o chestiune de confidenţialitate versus securitate. Ambele sunt importante. Realitatea e că teroriştii lucrează mai mult pe site-uri care nu sunt uşor accesibile serviciilor de securitate, şi folosesc de asemenea criptarea. După cum am văzut recent în Statele Unite în cazul Apple I-Phone, sunt circumstanţe legitime în care serviciile de securitate şi informaţii au nevoie să aibă acces la informaţii şi date stocate pe computere sau smart phone-uri ale suspecţilor de terorism. Opinia mea este că ar trebui să fie un acord între furnizorii de telecomuncaţii şi serviciile de securitate, acord ce ar permite decriptarea în circumstanţe foarte specifice în care serviciile de securitate au demonstrat unui judecător sau unei instanţe că au un motiv legitim să aibă acest acces.