INTERVIU Erna Constantin, psiholog şi psihoterapeut: „Creierul se poate restructura după un accident rutier“

Erna Constantin, membru asociat al singurului centru din România, care are un serviciu specializat de evaluare psihologică clinică şi intervenţie psihoterapeutică în caz de accidente, spune că supravieţuitorii accidentelor rutiere percep diferit experienţele puternice, iar problemele psihologice care-i macină merg de la coşmaruri şi flashbackuri, până la paralizie emoţională şi goluri de memorie, iar în unele cazuri, până la tentative de suicid.

Recuperarea lor pe acest plan nu este uşoară. De regulă, după un accident rutier, victimele sau familiile acestora se concentrează doar pe recuperarea fizică a persoanei. Traumele de ordin psihologic sunt un diagnostic mai puţin luat în considerare, ceea ce lasă aceste persoane, chiar şi după recuperarea fizică, blocate în experienţa psihologică. Psihoterapeutul şi psihologul Erna Constantin, membru asociat Expert Psy, singurul centru din România care are un astfel de serviciu, explică, într-un interviu acordat ziarului „Weekend Adevărul“, de ce şi cum a apărut ideea unui astfel de demers.

„Weekend Adevărul“: Ca psiholog clinician şi psihoterapeut, când aţi sesizat necesitatea înfiinţării unui serviciu dedicat de evaluare psihologică clinică şi intervenţie psihoterapeutică în caz de accidente?
 

Erna Constantin: În practică, la cabinetul meu individual de psihologie, m-am întâlnit de-a lungul timpului cu persoane care au suferit fizic şi emoţional în urma accidentelor rutiere. Încă de la începutul carierei mele, am fost atrasă de tehnicile psihoterapeutice specifice stresului posttraumatic. Am început să studiez, să citesc, să mă documentez şi, de-a lungul anilor, am constatat că la noi, în România, literatura de specialitate are carenţe în ceea ce priveşte raportarea la impactul psihologic al unui accident rutier. Practic, pe parcurs ce lucram cu persoane afectate psihologic de accidente rutiere, fie că vorbim despre pietoni, călători sau chiar şoferi, am constatat că, spre deosebire de SUA, unde serviciile psihologice şi cercetările pe acest palier sunt foarte avansate, în România, dincolo de legea RCA, informaţiile sunt extrem de puţine. 

Când şi cum a luat fiinţă acest serviciu?

Am pornit, acum patru ani, prin a urma cursuri de specialitate organizate de Expert Psy, un centru cu o experienţă profesională practică de mai bine de zece ani în implementarea şi desfăşurarea activităţilor psihologice în România, iar în luna mai a acestui an, alături şi sub indrumarea domnului psiholog doctor Armand Veleanovici, unul dintre fondatorii Expert Psy, am infiinţat primul serviciu din România dedicat evaluării psihologice clinice şi intervenţiei psihoterapeutice în caz de accidente. Pentru mine este onorant din cel puţin două motive: pentru că împreună putem contribui şi în România la asistarea victimelor accidentelor rutiere şi pentru că acest lucru este posibil într-un centru care are în componenţă specialişti în psihologie şi, de asemenea, dispune de un număr impresionant de instrumente de evaluare licenţiate. 

Erna Constantin şi psiholog doctor Armand Veleanovici, unul dintre fondatorii Expert Psy

Concret, ce solicită şi ce primeşte o persoană care apelează la acest serviciu?

Implicarea într-un accident rutier poate avea efecte psihologice pe termen lung. Mai mult decât atât, atunci când este demarat procesul în vederea stabilirii pagubelor şi a despăgubirilor, sunt solicitate şi evaluări clinice psihologice, conform Legii RCA, Art. 22. – Stabilirea despăgubirilor. Centrul nostru de evaluare şi intervenţie psihologică în caz de accidente oferă servicii de întocmire a rapoartelor de psihodiagnostic, în urma evaluării, la cerere, a persoanelor fizice, de întocmire a rapoartelor de expertiză psihologică clinică la cererea autorităţilor implicate – poliţie, parchet, instanţă, societăţi de asigurare etc. –, dar şi activităţi de consiliere psihologică şi psihoterapie centrate pe integrarea evenimentelor impactante identificate în urma evaluărilor psihologice, precum şi psihoterapie centrată pe reducerea consecinţelor traumei. Este vorba despre tratarea stresului posttraumatic, anxietăţii, depresiei etc. pentru pesoanele implicate în accidente rutiere, de muncă sau alte tipuri de accidente: pietoni, şoferi, alte victime ale accidentelor, inclusiv aparţinători. 

Care sunt efectele psihologice pe termen scurt şi mai ales lung ale implicării într-un accident ruier?
 

Dintre dificultăţile psihologice cele mai întâlnite cu care se confruntă cei implicaţi într-un accident rutier fac parte tulburarea de stres posttraumatic, depresia şi anxietatea. Stresul posttraumatic poate fi cauzat de accidente grave, dar efectele secundare ale acestei afecţiuni pot să nu apară imediat după accident, în unele cazuri poate fi vorba de luni sau chiar ani. Este vorba de o tulburare de anxietate caracterizată prin trei mari categorii de probleme: retrăirea persistentă a evenimentului traumatic, evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma şi simptome persistente de hiperactivare neurofiziologică.

„AMENINŢAREA ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND PERMANENTĂ“ 

Mai exact, ce manifestări dau de gândit că victima unui accident are o tulburare de stres posttraumatic?
 

Simptomele constau în amintiri ale evenimentului – imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emoţii –, coşmaruri, flashbackuri, reacţii emoţionale intense la evocarea evenimentului, simptome fizice – transpiraţii, tensiune musculară – determinate de evocarea evenimentului, simptome de evitare şi de paralizie emoţională, încercarea de a evita orice lucru legat de traumă, goluri de memorie, pierderea interesului pentru activităţile normale, senzaţia de izolare şi detaşare faţă de ceilalţi, senzaţia de amorţeală sau tocire emoţională, simptome de hiperactivare neurofiziologică, somn agitat, mânie şi iritabilitate, nervozitate, izbucniri nervoase, dificultăţi de concentrare. Ameninţarea este percepută ca fiind actuală şi permanentă, iar în consecinţă, avem permanent o atitudine defensivă chiar în lipsa pericolelor. 

Dar în cazul depresiei?

În ceea ce priveşte depresia, se dezvoltă sentimente de inutilitate, vinovăţia excesivă sau inadecvată, cum ar fi: culpabilitate în legătură cu evenimentele din trecut, aprecieri negative excesive faţă de propria persoană, pot apărea probleme de memorie sau de concentrare chiar pentru efectuarea unor sarcini uşoare, propulsate de diminuarea capacităţii de a gândi, de a se concentra sau de a lua decizii. De asemenea, pot fi înregistrate gânduri negative, de moarte sau de suicid, care apar frecvent la persoanele depresive şi pot fi doar idei tranzitorii de unu-două minute, până la planuri reale pentru comiterea suicidului. Alte simptome pot fi durerile de cap, dureri de stomac, fobii şi atacuri de panică. 
 

Iar în ceea ce priveşte urcarea din nou la volan sau la ghidonul bicicletei ori motocicletei?

Frica de a conduce o maşină din nou sau atacurile de panică legate de mijloacele de transport poate sugera că s-a dezvoltat o tulburare de anxietate. Anxietatea este frecventă pentru victimele care au fost implicate în accidente traumatice, iar unii oameni au nevoie de medicamente şi/sau de consiliere psihologică şi psihoterapie pentru a le depăşi. Diagnosticul însă se pune numai de către persoane avizate în acest sens şi în urma evaluării psihologice amănunţite. 

Care dintre aceste probleme sunt cel mai greu de depăşit?

Un eveniment traumatic poate avea un impact durabil care necesită un timp de recuperare lung. Oricare dintre aceste probleme este greu de depăşit în condiţiile în care nu se face ceva în acest sens. De asemenea, procesul de vindecare a unei traume diferă de la persoană la persoană, în funcţie de particularităţile sale psihoindividuale.

Ce strategii le-ar putea fi de ajutor victimelor accidentelor rutiere şi în funcţie de ce se aplică ele pacienţilor?

În aceste condiţii şi în urma unei evaluări de specialitate, se recomandă psihoterapia. Se face o informare cu privire la criteriile specifice tulburării de stres posttraumatic, cum şi de ce apare. Apoi, se lucrează pe integrarea tehnicilor de relaxare care ajută în ameliorarea anxietăţii asociată cu condusul unei maşini sau cu gândurile legate de accident. Sunt incluse în psihoterapie şi strategiile de gestionare a stresului, iar expunerea la stimulii critici se face treptat. Pe de altă parte se lucrează pe resemnificarea evenimentului şi alte componente pot include dificultăţile de relaţionare şi afectarea relaţiilor cu ceilalţi, în urma accidentului, în vederea optimizării acestora. Strategiile şi tehnicile psihoterapeutice ţin cont şi de particularităţile psihoindividuale ale individului.

Cum poate fi afectat creierul de o traumă?

Multe victime uită detaliile accidentului, probabil într-o încercare de a diminua suferinţa. Studiile asupra creierului persoanelor cu stres posttraumatic arată că mai multe regiuni diferă structural şi funcţional de cele ale persoanelor sănătoase. Amigdala, cortexul prefrontal şi hipocampul joacă un rol în declanşarea simptomelor tipice ale acestei tulburări. Aceste regiuni influenţează răspunsul la stres, astfel că persoanele cu PTSD continuă să perceapă şi să răspundă la stres în mod diferit comparativ cu persoanele care nu au suferit traume. În cazul persoanelor care au trecut prin experienţe traumatizante sau care, adulţi fiind, au traume în istoricul de viaţă, creierul se poate restructura în aşa manieră încât stresul este supraperceput, chiar şi în cazul în care nu există motive serioase. Atunci când experienţele traumatizante sunt retrăite, cortizolul – hor monul eliberat în situaţii de stres – poate exista din abundenţă în creier. 

CV. Este certificată în evaluarea şi intervenţia în familie

Numele: Erna Constantin

Data şi locul naşterii: 18 iulie 1984, Bucureşti

Studiile şi cariera: 

În 2007 a absolvit  Facultatea de Psihologie şi Ştiintele Educaţiei, Universitatea Bucureşti.

Este psihoterapeut şi psiholog, membru asociat Expert Psy şi membru al Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă.

Certificare în Psihoterapie integrativă, în Evaluare şi expertiză psihologică clinică pentru copil, adult şi familie.

Are o certificare de evaluare, expertiză, intervenţie psihologică pentru copil şi familie, evaluarea şi expertiză psihologică clinică pentru copilul abuzat/neglijat şi în situaţii de certificat evaluare expertiză, intervenţie psihologică clinică pentru copil şi familie. 

Locuieşte în Bucureşti.