Odiseea modificării bizare a unei graniţe istorice. Cheile Bicazului au revenit în Moldova, după ce judecătorii le-au „mutat“ o vreme în Harghita
0
Curtea de Apel Prahova s-a pronunţat în sfârşit, după lungi ezitări, într-o problemă spinoasă, care a presupus un noian de procese controversate între instituţiile din judeţele Neamţ şi Harghita. De data aceasta verdictul Justiţiei este definitiv şi irevocabil.
„Am câştigat. Este o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Cheile Bicazului sunt ale Neamţului. Vreau să mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine în susţinerea demersurilor făcute pentru a câştiga acest proces, în special domnului primar al comunei Bicaz Chei, Gheorghiţă Oniga şi domnului Simion Stâncel, directorul Oficiului de Cadastru“.
Aceasta este declaraţia prefectului de Neamţ, George Lazăr, după ce, ieri, 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă în procesul care a avut ca obiect stabilirea graniţei administrative dintre judeţele Neamţ şi Harghita.
Decizia Curţii Ploieşti survine recursului formulat de câteva instituţii nemţene împotriva hotărârii Tribunalului Prahova, emisă pe 12 iunie 2019, care stabilea o nouă linie de hotar, judeţul Neamţ pierzând o suprafaţă importantă, circa 5.000-6.000 de hectare, situată pe teritoriul comunei Bicaz Chei, inclusiv celebrul obiectiv turistic Cheile Bicazului.
„Anulează procesul-verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul
administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) - Lacul Roşu - limita Judeţul Neamţ 0 + 000 32 + 32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000“, se arătă în soluţia pe scurt a instanţei.
Altfel spus a fost desfiinţată, ca neconformă, sentinţa Tribunalului Prahova, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică de la Gheorgheni mergând spre Neamţ o
distanţă de 32 de kilometri, trecând de staţiunea Lacu Roşu şi defileul spre comuna Bicaz Chei era „mutată“ în administrarea municipiului harghitean.
Din argumentaţia Prefecturii Neamţ, rezultă că procesul ar fi trebuit ar fi trebuit să se încheie cu respingerea acţiunii, ca fiind tardivă, pentru că Municipiul Gheorgheni putea contesta un proces
verbal de stabilire a hotarului în termen de cel mult 1 an de la încheierea lui, nu după 11.
„În al doilea rând, Prefectura Neamţ a cerut instanţei să constate că Tribunalul Prahova s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere, fără a fi investită să-l soluţioneze“, a precizat prefectul George Lazăr.
„Era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău“
Decizia de schimbare a graniţei dintre judeţe, cea a Tribunalului Prahova, a fost contestată de reprezentanţii Neamţului, patru instituţii fiind parte în proces: Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei.
„Am susţinut drepturile patrimoniale ale judeţului Neamţ şi am apărat în instanţă limita teritorială a comunei Bicaz Chei şi implicit a Neamţului. Consider că împreună cu domnul primar şi cu domnul director am făcut toate demersurile juridice în a apăra corect drepturile Neamţului. Am speranţa că vom avea o soluţie juridică legală, care să statueze limitele reale ale judeţului nostru “, afirma prefectul Lazăr, pe 11 iunie 2020, după ce, la Curtea de Apel avusese loc ultimul termen al procesului.
Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre cele două judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni.
Pentru cei care cunosc zona sau au trecut prin defileu în calitate de turişti, decizia definitivă a magistraţilor prahoveni a statuat că linia de hotar dintre cele două judeţe este cea veche, deasupra Cheilor Bicazului, după ieşirea din tunelul rutier ce duce spre Lacul Roşu, la vărsarea pârâului Cupaş în pârâul Bicaz.
În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ Hotărârea de Guvern nr. 540/2000 (act ce stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României.
„Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, nr. 540, privind
«aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Nu printr-o astfel de hotărâre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul - n.r.). Şi înainte de legea din 1968, dar şi după, hotarul este pe pârâul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau Harghitei. E evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm ca aşa să fie şi la următoarea instanţă“, explica Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.
Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita. FOTO: Adevărul
Primarul de la Gheorgheni spunea că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva este în „neregulă“ în ceea ce priveşte limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate.
„În 2009, s-a făcut rectificarea hotarului dintre judeţele Harghita şi Neamt. Atunci am observat că au
fost modificate cu ani înainte graniţele. I-am dat în judecată şi am câştigat“, spunea Janos Mezei, primarul din Gheorgheni, citat de ziare.com.
Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi,
ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document:
„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.
Ar mai fi de menţionat că Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, jubila după sentinţa din primul proces, afirmând public „s-a făcut dreptate“, cerând harghitenilor să susţină eforturile instituţiei pentru a câştiga şi disputa cu judeţul Bacău, pentru cimitirul de la Valea Uzului.
„Am câştigat! După aproape 10 ani de litigii, se soluţionează o dispută la graniţă. «Inserarea» strâmtorii Békás (Cheile Bicazului - n.r.) de către judeţul Neamţ nu a fost tolerată de CJ Harghita“, posta Borboly Csaba pe Facebook.
Despre „avantajele“ aduse de „mutarea“ Cheilor Bicazului în Harghita, primarul Mezei afirma că ele sunt de natură economică: „Municipiul poate să adune de acolo taxe şi impozite de la comercianţi şi de la toţi cei care stau acolo. Este zonă turistică şi acolo sunt bani totuşi, care ar intra în bugetul local“.
Se încarcă comentariile...
